Ce face românul în timp de criză?

Iată cum arată chipul românului în timp de criză, potrivit unui sondaj realizat de IRES, condus de sociologul Vasile Dâncu. Şpaga vindecă în special bătrâniiFără doar şi poate, dar totalmente predictibil, datele cele mai triste se regăsesc în zonele cele mai afectate de criză şi de politica guvernamentală deopotrivă. De exemplu, sănătatea.
Nu mai puţin de 75% dintre români au avut nevoie să se prezinte la medic în 2010.Dintre cele 15% care declară că au dat şpagă în general, 49% au răspuns că aceasta a fost dată medicului, în condiţiile în care 82% au răspuns că această şpagă nu li s-a cerut, ci a fost alegerea lor să o ofere.Predilecţia pentru a da şpagă aparţine majoritar grupei de vârstă 51-65 de ani. Acest procentaj copleşitor de 82%, care ilustrează o liberă alegere, ar trebui să retuşeze serios imaginea publică a medicilor din România, imagine creată în special de către mass-media şi care ni-i înfăţişează ca pe nişte hulpavi nesăţioşi care, în lipsa „atenţiei" băneşti, nici nu bagă pacientul în seamă. Mai mult decât atât, şpaga este, de la distanţă, apanajul celor cu venituri de peste 2.000 de lei pe lună şi, în acelaşi timp, a celor cu studii superioare!Cifrele vorbesc în continuare despre starea de sănătate a poporului român, una dintre cele mai precare din Europa: 88% dintre respondenţi au cumpărat medicamente, iar 24% a fost necesar să fie internaţi în spitale. Cel mai trist este fapxul că acest consum de medicamente este sensibil egal la toate categoriile de vârstă, nefiind o caracteristică a vârstei a treia, aşa cum era de aştepxat.Din cele 75% dintre români care au mers la medic în 2010, un procentaj imens, de 43%, a prezentat o problemă gravă de sănătate. Concluzia se impune de la sine: suntem un popor bolnav, de astă dată nu metaforic, ci în mod real. Poate că răspunzător pentru acest lucru este şi procentajul foarte mare al celor care nu au practicat nicio formă de sport: 61%.Românii au bani de viciiCum sărăcia ne-a lovit pe toţi, anul trecut, 81% dintre români nu şi-au permis să plece de acasă în concediu, 91% nu au fost nici măcar o dată să vadă un film la cinematograf, 77% nu au fost la niciun spectacol de cultură sau de divertisment, iar 65% nu au cumpărat nici măcar o singură carte dintr-o librărie.
Cifrele corelează pozitiv nu doar cu veniturile, ci şi cu educaţia formală. În schimb, 51% dintre români au băut alcool, 20% s-au îmbătat cel puţin o dată, 78% consumă cafea şi 31% fumează, în condiţiile în care 74% nu au reuşit să economisească niciun leu din venituri.La români, viciile costă mult, dar bani pentru a le întreţine se găsesc mereu!Pe de altă parte, cu gândirea magică şi cu aştepxările din direcţia hazardului stăm bine: 63% din populaţie are obiceiul de a-şi consulta horoscopul, mizând, probabil, pe şansa zilei de mâine, oferită prin dispensă de sus.Credincioşi sau nu, 83% dintre români au mers sau au declarat că au mers la biserică, întărind astfel, şi la nivel statistic, atributul de popor creştin.Conform aceleiaşi statistici, religiozitatea nu concordă însă, din niciun punct de vedere, cu gradul de educaţie.
Cu sau fără şcoală, românul merge la biserică, aici fiind egali cu toţii!Să fie vreo legătură între această ultimă cifră şi fapxul că 15% dintre români au suferit cel puţin o violenţă verbală pe stradă?Statistica nu ne spune nimic în acest sens. Maghiarii, mai opximişti decât româniiTot din sondaje reiese şi fapxul că românul nu e doar creştin, ci şi darnic şi mărinimos: 77% au făcut cel puţin un cadou, 67% au primit cel puţin un cadou de-a lungul anului trecut, iar 88% au făcut cel puţin o fapxă caritabilă. Şi cu frumosul stăm bine: 70% dintre noi au cumpărat flori.Fără îndoială, ne place să petrecem: 57% au fost măcar la o nuntă sau la un botez, chiar dacă 55% nu au fost la vreun bar sau la un restaurant nici măcar o singură dată într-un an.Din toată sărăcia, românul are însă bani să cumpere obiecte de valoare. Şi asta într-o pondere mare: 33% dintre noi şi-au permis să cumpere în 2010 măcar un obiect în valoare mai mare de 10 milioane (!!!), 50% deţin cel puţin un autoturism, 80% deţin măcar o proprietate personală, 94% telefon fix, 77% telefon mobil, 70% cablu tv, 43% computer.
Săraci-săraci, dar respectul de sine, se vede treaba, există. 83% dintre noi ne alintăm cu ciocolată sau cu altfel de dulciuri, 65% cumpărăm bere şi 64% ne-am permis să ne cumpărăm încălţăminte nouă. În privinţa opximismului, pe de altă parte, se vede treaba că nu mai suntem egali, acesta fiind un indice corelat cu gradul de instruire: cu cât nivelul studiilor e mai ridicat, cu atât opximismul creşte.Din cele 12% care cred căRomânia se îndreapxă într-o direcţie bună, 9,7% sunt persoane care nu au absolvit şcoala generală, în timp ce 17,1% care cred acelaşi lucru au studii superioare şi postuniversitare. Maghiarii sunt mai opximişti decât românii, 22,2% considerând că e bine ce se întâmplă în ţară, faţă de 11,9% dintre români.Asta în afara fapxului că 82,7% cred că lucrurile merg în România într-o direcţie rea.Dar tot cei cu studii superioare reprezintă procentajul cel mai mare al jucătorilor la jocurile de noroc (23,3%) şi al celor care consumă alcool (65,4%). Şi vârsta, ca şi veniturile materiale, joacă un rol important în concepţiile şi în stilul de viaţă al românului. 25,1% dintre cei cu vârsta între 18 şi 35 de ani apreciază că anul 2010 a fost un an bun, în timp ce 51,1% dintre cei cu vârsta între 51 şi 65 de ani îl apreciază ca fiind rău, iar 62,3% dintre cei cu venituri de peste 2.500 de lei pe lună au considerat că 2010 a fost un an bun. 38,9% dintre tineri sunt opximişti pentru anul 2011, faţă de numai 19,9% dintre cei cu vârsta de peste 65 de ani. Scrierea epistolelor sau a mesajelor a scăzut: 76% dintre noi nu am trimis nicio scrisoare prin poştă, iar 74% nu am trimis niciun mesaj prin poşta electronică. Ai carte, ai parte… de călătorii în străinătateIndicatorul venituri este de bază în multe dintre practicile, obiceiurile şi alegerile noastre. 50% dintre cei cu venituri de peste 2.500 de lei au împrumutat bani altora, iar 39,2% dintre cei care au călătorit în străinătate au studii superioare, faţă de 12,8% fără şcoală generală, care au călătorit cel puţin o dată peste graniţe. Majoritatea covârşitoare a românilor nu a împrumutat în 2010 bani nici de la bancă, nici de la familie, nici de la cămătari, însă 38% dintre ei au de plătit datorii din anii trecuţi, iar 28% au de recuperat bani de la alţii. În general, suntem un popor corect, ce respectă legile: 87% dintre noi nu am primit nicio amendă, sancţiune sau penalizare, dar 67% nici nu am avut bani pentru a ne cumpăra o rochie sau un costum de haine.
Cum călătoreşte românul? 68% călătoresc cu mijloacele de transport în comun, 30% cu trenul şi doar 10% cu avionul, aceştia fiind dintre cei cu venituri de peste 2.500 de lei pe lună.Nu putem spune că nu suntem destul de îngrijiţi, mai ales bărbaţii. 62% dintre noi au fost la coafor sau la frizer, iar bărbaţii sunt cei mai mari consumatori de astfel de servicii, de două ori mai mulţi bărbaţi decât femei mergând la frizer.Apropo de călătoriile în străinătate: sunt favorizaţi cei cu studii superioare.Din punct de vedere al mobilităţii deplasării peste graniţă, grupa de vârstă 18-35 de ani este cea mai mobilă, iar din punct de vedere al sexului, bărbaţii devansează cu aproape 7% numărul femeilor care călătoresc peste graniţă.Tot studiile superioare dictează şi modul de petrecere a concediilor: aproape jumătate dintre cei care pleacă în concedii au studii superioare, în timp ce doar 10% dintre cei cu studii primare preferă sau îşi permit o astfel de alegere. Una peste alta, statisticile nu arată deloc încurajator pentru imaginea societăţii, aşa cum este ea acum şi cum va rămâne cel puţin în viitorul apropiat.
Acestea aduc în lumină nu doar simple obiceiuri şi practici culturale şi sociale, ci mai ales trasează relaţiile subîntinse între sfera socială publică şi privată şi cea a deciziei economice şi de finanţe, lucru care ar trebui să-i ajute pe guvernanţi să se orienteze mai bine pentru viitor.Dar câte guverne stau cu statisticile pe masă şi ţin cont de datele prezentate atunci când hotărăsc direcţiile viitoare ale ţării?