Circuitul în natură al dosarului „Lazăr vs Toader”

 După ce a fost plimbat de la Alba Iulia la București, dosarul „Lazăr vs Tudorel Toader” s-a reîntors de unde a plecat.

Citește și: Buturuga care răstoarnă carul justiției selective

Dosarul prin care Augustin Lazăr cere suspendarea procedurii sale de revocare va fi judecat în data de 19 martie la Curtea de Apel Alba Iulia.

La sfârşitul lunii ianuarie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a stabilit că instanţa competentă să judece dosarul în care procurorul general solicită suspendarea procedurii de revocare a sa din funcţie este CA Alba Iulia. După ce, săptămâna trecută, hotărârea instanţei supreme a fost motivată, dosarul a fost trimis la Alba Iulia, informează Agerpres.

Augustin Lazăr a deschis un proces împotriva Ministerului Justiţiei la CA Alba Iulia, însă această instanţă a stabilit că nu are competenţa teritorială de a judeca acest caz. CA Alba Iulia susţinea atunci că procesul trebuie judecat la CA Bucureşti, în raza căreia îşi are sediul Parchetul General. Ulterior, pe 12 decembrie 2018, CA Bucureşti a decis că nu are nici ea competenţa de a judeca procesul şi a trimis dosarul înapoi la CA Alba Iulia.

Conform procedurii, în cazul deciziilor contradictorii ale instanţelor de acelaşi grad, instanţa superioară – în acest caz ÎCCJ – a trebuit să rezolve conflictul de competenţă.

Pe 2 noiembrie 2018, procurorul general Augustin Lazăr a depus la Curtea de Apel Alba Iulia, oraş în care îşi are domiciliul, o acţiune în contencios-administrativ prin care cerea suspendarea procedurii de revocare a sa din funcţie demarată de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. Augustin Lazăr a mai cerut suspendarea executării actelor care stau la baza emiterii propunerii respective, inclusiv a raportului privind activitatea sa managerială.

În data de 24 octombrie 2018, Tudorel Toader a anunţat declanşarea procedurii de revocare din funcţie a procurorului general, Augustin Lazăr.

Ministrul Justiţiei a invocat 20 de puncte, printre care probleme grave de comportament şi comunicare publică, probleme grave de management, lipsa organizării eficiente şi a asumării responsabilităţii, discursuri eminamente politice şi acuzaţii la adresa autorităţilor statului, contestarea deciziilor Curţii Constituţionale, neîndeplinirea obligaţiilor asumate prin proiectul de management prin utilizarea pe scară largă a delegărilor în funcţii de conducere, critici aduse Parlamentului şi Guvernului, modul de desfăşurare a anchetei privind intervenţia jandarmilor la protestul din 10 august, încălcarea legii prin semnarea unor protocoale cu SRI.