Actual

Constantin Rădulescu: Cred în forța binelui și iubesc oamenii

Președintele Consiliului Județean Vâlcea, nu este „un baron local”. Dar ce este? „Un om care crede în Dumnezeu”…și de aici vin toate pe care le-am descoperit într-un dialog pentru Q Magazine, după ce ne petrecusem câteva ore în Biblioteca „Antim Ivireanul”.

ESENȚIAL ESTE SĂ CREZI ÎN DUMNEZEU

Muncește de la 17 ani și cariera sa profesională a început în mediul privat. „Aveam o mică afacere de familie, iar apoi am ocupat funcția de director în conducerea unei companii care avea, la un moment dat, peste 1200 de angajați. Am fost unul dintre cei care au contribuit la construcția acelei companii.”

La început a avut și trei joburi. Lucra la un radio și o televiziune, ajuta la afacerea familiei și lucra la cabinetele deputaților Acsinte Gaspar, prof. Gheorghe Vâlceanu sau Traian Sabău, ulterior primar al Râmnicului, care acum nu mai este printre noi.

După această perioadă de început, în care a asimilat experiență din sectoare de activitate diferite, viața l-a dus în mediul privat.

Apoi, a fost președintele Casei Județene a Asigurărilor de Sănătate Vâlcea, a fost deputat, în legislatura 2012-2016, iar acum, la 44 de ani, este președinte de Consiliu Județean.

Are o experiență de 20 de ani în administrație, la toate nivelurile, a fost consilier municipal, dar și consilier județean. Este licențiat al ASE București, absolvent al Universității „Constantin Brâncoveanu”, are un master în business-management și unul în securitate și siguranță națională.

Printre primii oameni care au lăsat o amprentă în memoria sa este învățătoarea Zenovia Șchiopu, despre care spune că „o va păstra în suflet toată viața”.

„Eu am crescut la țară, deci cei 7 ani de acasă îi am din casa bunicilor, de pe Valea Topologului, din comuna Nicolae Bălcescu. Pentru școală, părinții m-au adus lângă ei, la oraș, unde, din prima zi, am întâlnit o doamnă deosebită, pe care am îndrăgit-o foarte mult și pe care o prețuiesc enorm și astăzi.

Mi-am respectat întotdeauna profesorii și le sunt recunoscător tuturor pentru modul în care au contribuit la pregătirea și la devenirea mea ca om. Pentru mine fiecare reprezintă o părticică prețioasă din ceea ce am devenit. Mi-am iubit dascălii și diriginții, i-am ascultat ca pe părinții mei. Mă mândresc să spun că în facultate am avut profesori precum Alexandru Puiu, veritabil creator de școală de management, ani de zile prorector și rector al Academiei de Științe Economice și fondatorul Universității Constantin Brâncoveanu din Piteşti. Nu pot să nu mi-l amintesc pe prof. univ. dr. Dumitru Miron, președintele Senatului Universitar al Academiei de Studii Economice din București, sau pe prof. univ. dr. Constantin Mitruț, decanul Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică. Îmi amintesc cu respect și de regretații Constantin Florescu, profesor de marketing, creator al Şcolii de marketing în România, dar și de George Marin, ambasador și profesor universitar în cadrul ASE și al Universităţii Constantin Brâncoveanu, eu fiind, la vremea aceea, chiar președintele Cercului Studențesc de Economie Mondială.”

A învățat drept de la profesorul Dumitru Pascu, istorie economică de la Maria Mureșan și l-a avut coordonator pentru lucrarea de licență pe Andrei Dobrescu.

ȘCOALA ERA O BISERICĂ

Vorbim despre educație și învățământ chiar în zilele Bacalaureatului și, mai ales, în cele în care Mircea Miclea, fost ministru al Educaţiei şi Cercetării, reproșează clasei politice că încă din 2014 cunoștea rata de eșec școlar de 20-30% la nivelul României.

„Pe vremea mea, școala era ca o biserică, iertată fie-mi comparația, o biserică a științei, în care intrai cu profund respect, o instituție în care găseai o atmosferă specială, creată de cadre didactice remarcabile.”

Deși, în liceu, era la o clasă cu profil tehnic și s-a străduit să obțină mereu note bune, cel mai mult i-au plăcut, istoria, unde a devenit și olimpic, limba română și limbile străine. „Pot spune că vorbesc aproape fluent în engleză, că mă descurc să port o conversație în limba franceză și, îndrăznesc să spun, că, dacă m-aș strădui, într-o săptămână, aș putea vorbi și în italiană, dacă aş sta într-un loc în care se vorbește această limbă.”

A fost ales deputat într-o circumscripție în care se regăsea cel mai mare cartier al municipiului Râmnicu Vâlcea – Ostroveni (în care a crescut), orașele Govora și Ocnele Mari, dar și comuna Mihăești, unde, din 2003, are o gospodărie frumoasă, cu o casă mică, dar cochetă, un loc pe care, după casa bunicilor, îl consideră „una dintre binecuvântările pe care le-a primit de la viață”.

„Am învățat foarte multe din experiența celor patru ani în care am fost deputat, chiar dacă aveam deja un bagaj de cunoștințe acumulat în perioada anterioară, ce m-a ajutat foarte mult în activitatea din Parlament.

Am fost membru în Comisia de sănătate, iar de pe vremea când eram director al Casei Județene de Asigurări de Sănătate, știam cum funcționează sistemul.

Aș putea să vorbesc foarte mult despre perioada aceea, fiindcă s-au făcut destule lucruri bune atunci. Din păcate, au existat și unele exemple comportamentale care au distorsionat imaginea reală a Parlamentului.

Am fost mereu aproape de oameni, pentru că îi iubesc efectiv. I-am ascultat întotdeauna și am încercat să le fiu alături. Chiar dacă nu am putut să rezolv mereu problemele celor care veneau la mine în audiențe, fiindcă multe dintre acestea își găseau rezolvarea în instanță, am fost alături de ei cu un sfat, îndrumându-i unde să găsească soluțiile.”

Constantin Rădulescu, la finalul celor patru ani de mandat, a constatat că „oamenii îți rămân mereu alături, dacă tu păstrezi legătura cu ei și îi asculți atunci când au ceva de spus pentru binele comunității.”

A participat şi a fost semnatar sau cosemnatar al unor legi importante, cum ar fi cea prin care tinerilor li se recunoaşte perioada de practică la experienţa de muncă.

A iniţiat Legea transhumanței, prin care se proteja acest obicei ancestral. Din păcate, legea nu a fost agreată. A susţinut și a participat la campanii ale unor asociaţii din domeniul sănătăţii, precum Asociaţia P.A.V.E.L., a contribuit la înfiinţarea unor cabinete medicale în judeţul Vâlcea.

NU AM CANDIDAT VREODATĂ ÎMPOTRIVA CUIVA

E un politician atipic, care nu luptă să distrugă ideile și proiectele altora, ci luptă pentru ideile și proiectele lui.

Cifra celor 4 ani de mandat la Consiliul Judeţean Vâlcea este 250 milioane euro, bani investiți în infrastructură rutieră, în sănătate, protecţie socială, turism, cultură, tineret şi sport.

Singurele bătălii pe care le-a dus împotriva cuiva au fost împotriva birocraţiei și  ambiguității unor legi. „Cred că bătălia asta va continua, din păcate, mult timp la nivelul administraţiei din România.”

Nu vrea să vorbească prea mult despre ce a făcut ca președinte al Consiliului Județean, pentru că vede în laudă „un păcat”, dar realitatea arată că în acest mandat de 4 ani, în judeţul Vâlcea au intrat sume de bani record, datorită proiectelor pe care le-a semnat.

50 de proiecte sunt în lucru şi deja 20 sunt pregătite. „Astăzi, în judeţul Vâlcea se fac investiții de peste 250 milioane euro, unele fiind deja finalizate. Avem în proces de modernizare sau modernizaţi aproximativ 330 km de drum judeţean. Niciodată, în niciun mandat al vreunui preşedinte, nu s-a vorbit de o asemenea cifră.

Am adus la Vâlcea primul RMN, primul mamograf din istoria Spitalului Judeţean de Urgenţă şi am obținut, prin CNI, investiții de aproximativ 13 milioane euro la Spitalul Vechi, unde se vor implementa două proiecte. Este vorba despre spitalul în care s-a turnat filmul Mere Roşii.

În acest mandat, a fost cumpărată prima staţie de asfalt, nouă, pentru Regia Autonomă Județeană de Drumuri și Poduri.

Am reînfiinţat Fanfara Militară a judeţului Vâlcea, desființată, în urmă cu mulți ani.

Pentru prima dată în istorie, într-o Gală a Educaţiei, am premiat tinerii de nota 10 ai judeţului. 

Am sprijinit financiar handbalul vâlcean, ale cărui rezultate se văd, pentru că, şi cu ajutorul nostru, echipa de handbal joacă în Liga Campionilor.

Tot pentru prima oară în istorie, sprijinim direct fotbalul vâlcean. Toate echipele beneficiază de plata baremurilor de arbitraj și a asistenței medicale, iar cele două echipe din Liga a III-a, Flacăra Horezu şi Viitorul Dăeşti, au primit şi vor primi sume importante de bani.

Am reabilitat drumurile către mănăstiri importante din judeţul nostru şi am sprijinit financiar festivaluri de cultură şi identitate naţională, cum ar fi Festivalul de folclor păstoresc Învârtita Dorului de la Vaideeni, Târgul de Ceramică Populară Românească Cocoșul de Hurez, Festivalul Național de Folclor Cântecele Oltului de la Călimănești, dar şi Festivalul Sculpturilor cu Drujba de la Vaideeni.

Pentru prima dată în istorie, perla culturii mondiale, Conacul Bălceştilor, din comuna Nicolae Bălcescu, a intrat în reabilitare și restaurare, pentru că am semnat un contract în valoare de 4,3 milioane euro.

Am alocat bani pentru documentaţiile şi studiile necesare redeschiderii Spitalului din Bălceşti, judeţul Vâlcea, închis abuziv în anul 2011.

Am înfiinţat Festivalul Colindului Vâlcean şi am sprijinit Deep Forest Râmnicu Vâlcea, dar şi Air Blues Fest Festival de la Brezoi.

Ar mai fi multe de spus pentru că, repet, vorbim de 250 milioane euro. Și nu ne vom opri aici, fiindcă avem pregătite deja proiecte de peste 100 milioane euro, pe care le putem lansa imediat ce vom începe un nou mandat la Consiliul Judeţean.”

ATHOSUL ROMÂNESC DE LA VÂLCEA

Spune despre Vâlcea că este judeţul turismului total și îl descrie cu o însuflețire pe care rar am întâlnit-o.

„La noi se face turism tot anul, pentru că avem toate formele de relief şi obiective de vizitat. Turismul balnear este extrem de important, apele minerale de la Băile Olăneşti și Băile Govora, salina de la Ocnele Mari, fiind deja recunoscute la nivel internaţional.

Turismul monahal este reprezentat și el, pentru că Vâlcea este judeţul cu cele mai multe monumente istorice şi ecleziastice.

Aș aminti Athosul românesc, spre care Consiliul Județean Vâlcea reabilitează drumul de acces. Îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru că am fost cel care a semnat contractul de reabilitare a acestui drum. Avem mănăstirile Cozia și Bistriţa, îi avem, aici, la Horezu, pe Brâncoveni, şi lista binecuvântărilor lăsate nouă peste veacuri, în mănăstiri şi locuri sfinte, poate continua.

Domeniul schiabil Transalpina Ski Resort, una dintre cele mai frumoase pârtii de ski din această parte a Europei, este un alt obiectiv turistic şi, mai nou, avem şi turismul care se naşte pe meleagurile Drăgășanilor, în viile care dau soiuri unice precum Crâmpoşia sau vinul negru de Drăgăşani.

Am pariat şi pariez pe turism. Argumentul este că vom demara un proiect integrat de promovare a judeţului cu toate firmele din domeniu, la fel cum am făcut la Vlădeşti, unde ne-am asociat cu Primăria pentru realizarea unui complex de servicii balneare.

În zona lacului Petrimanu, veţi regăsi Cascada Vălul Miresei, iar în Țara Loviștei veţi asculta colindul de sub fereastră, colindul de băiat, colindul de fată, pentru că, știți, colindul de la Titeşti este înscris în patrimoniul cultural UNESCO. Aş avea nesfârşite motive şi argumente pentru a vă demonstra că Vâlcea poate fi, în ochii turistului, cel mai frumos judeţ din România.”

UN PSD SLAB ÎNSEAMNĂ O ȚARĂ VULNERABILĂ

În filosofia de a conduce a lui Constantin Rădulescu nu prea există războiul sau atacul la persoana adversarilor politici, pentru că, spune el, „dacă faci bine, găsești bine!”.

„Cred în forţa binelui. Cred că Dumnezeu a pus în fiecare dintre noi câte o scânteie pe care nu avem dreptul să o folosim pentru a face rău. Le spun tuturor celor pe care îi întâlnesc să nu le fie frică de ziua de mâine, pentru că Dumnezeu este deja acolo. Şi mai spun că tot ce am făcut şi voi face, de acum înainte, este şi va fi cu voia Lui şi cu ajutorul oamenilor.”

De ce PSD nu va mai avea scorul uimitor pe care l-a înregistrat la alegerile precedente? „Pentru că s-a greșit şi se greşeşte la nivel de comunicare. Vâlcea este un judeţ în care regăsim 3 ţări, de la Râmnicu Vâlcea spre Brezoi o ţară – Ardealul, de la Râmnicu Vâlcea spre Argeş – Muntenia, iar de la Băbeni în jos – Oltenia. Tocmai de aceea, oamenii percep în mod diferit efectele guvernării și trebuie să ai moduri diverse de abordare. Și totuși, în acest județ, Guvernul PSD a investit 7.450 miliarde lei vechi, şi din ceea ce ştiu, vă dau un exemplu, nicio şcoală nu va mai avea toaleta în curte. Au venit bani pentru apă, gaze, asfaltări, canalizări, dispensare, şcoli, iar primarii au fost sprijiniţi în atragerea de fonduri europene. Cu toate acestea, la europarlamentare şi la prezidenţiale, la diferenţe foarte mici, candidaţii noştri au pierdut. Comunicarea şi comunicatorii trebuie bine aleşi şi acum şi pe viitor. PSD-ul trebuie să înveţe din greşelile pe care le-a făcut şi să aibă un marketing politic adaptat la ceea ce se cere.”

Le spun tuturor celor pe care îi întâlnesc să nu le fie frică de
ziua de mâine, pentru că Dumnezeu este deja acolo.

„Politica nu este despre a da, ci despre a iradia, a inspira, a atrage, a aduna, a integra, a solidariza. Este la fel ca în proverbul chinez: dacă vrei să ajuți pe cineva să mănânce, nu îi da un pește, ci dă-i o undiță.

Noi trebuie să facem bine oamenilor împreună cu oamenii. Trebuie să lucrăm pentru popor, cu poporul și prin popor. Oamenii trebuie să aibă mândria de a fi făuritorii destinului lor, iar noi, conducătorii politici, trebuie să îi aducem în poziția de a putea fi. Atunci ei ne vor recunoaște, fără a fi nevoie ca noi să le băgăm degetele în ochi, și ne vor dori în fruntea lor. Dacă nu îi implicăm, nu vor ști niciodată ce am făcut pentru ei, decât dacă începem să ne lăudăm cu asta. Și cum toată lumea se laudă, nu vom ajunge nicăieri. Dacă nu îi implicăm, nu se vor simți solidari și responsabili, şi vor merge după cei care le promit că în viitor le vor da mai mult. O mai bună comunicare înseamnă exact asta: un alt fel de legătură cu oamenii, care să fie permanentă, iar nu o propagandă mai agresivă.

Un PSD slab înseamnă o ţară vulnerabilă, pentru că este partidul celor mulţi, este partidul inimilor. PSD trebuie să le reamintească oamenilor că este partidul sufletului de român. Pe lângă componenta europeană, PSD trebuie să o abordeze şi pe cea naţională.

În lumea interdependențelor în care trăim, în lumea în care puterea banului, ca și criminalitatea și corupția, s-au globalizat, în lumea în care virușii atacă deopotrivă pe cei dezvoltați și pe cei subdezvoltați, a fi bun român înseamnă a fi bun european, iar a fi bun european înseamnă a fi bun român.

Nu ne putem bucura durabil decât de ceea ce am obținut prin efort propriu. Aceasta nu înseamnă, însă, să muncim trist. Și nici rutinier, ci creativ și inventiv. PSD-ul a inventat discotecile pentru tineri, concursurile de miss şi mister, seminarii pentru tineri, iar acum trebuie să regăsească acest frumos parcurs în relaţia cu tânăra generaţie. Vedeţi dvs., pare să aibă legătură cu politica, dar eu am demarat la Vâlcea, Cyber Smart Academy, un program prin care tinerii vor fi şcoliţi în domeniul IT. Dacă în toată lumea se dezvoltă sisteme de atac, la Vâlcea vom crea Cyber Defence, un sistem de apărare, pentru tinerii noştri, deştepţi şi pasionaţi de IT”.

Constantin Rădulescu a reușit să fie liant între putere și opoziție și să obțină sprijinul consilierilor liberali alături de cei ai PSD pentru proiectele județului Vâlcea. Vrea să fie reformatorul care adună și nu care dezbină, constructorul care zidește, iar nu cel care demolează, învingătorul care întinde mâna învinsului, iar nu cel care dă cu piciorul în adversarul căzut. Nu ambiționează să se răzbune pe oponenți arătându-le că poate fi mai rău ca ei, ci că este mai bun.

„Am obținut consensul în mai multe cazuri, pentru că, în calitate de preşedinte, am propus proiecte care au fost votate cu unanimitate de voturi. Am propus acordarea de bani pentru redeschiderea Spitalului din Bălceşti şi toată lumea a votat, chiar dacă acolo e primar PNL, am propus demararea colectării şi depozitării deşeurilor, o problemă care trenează de 30 ani şi care a fost votată, în unanimitate, de toate partidele şi lista poate continua.

Se spune adesea că PSD trebuie să îşi schimbe atitudinea, să vină cu oameni noi. Asta a ajuns un fel de lozincă tocită. Desigur, trebuie să îmbogățim mereu partidul cu oameni noi. Dar nu este suficient să fie noi. Mai trebuie să fie pricepuți, harnici, onești, curajoși și vizionari. PSD-ul are o istorie şi, ce este cel mai important, a făcut mereu şi, sunt convins, că poate face bine acestei ţări. Nu trebuie neglijați nici seniorii, liderii istorici. Ei trebuie să fie cei care împing în faţă şi oferă informaţii relevante noii generaţii din PSD. Important nu este doar ce am greșit, ci mai ales ce am făcut fiecare bun pentru țară și oamenii ei.

Trebuie să lansăm un proiect nou, cum ar fi Academia Social Democrată, pe modelul master de 1 an, în care să pregătim oameni pentru administraţia centrală şi locală, pentru Parlamentul României şi cel European, comunicatori, manageri politici pentru structuri interne ș.a.m.d. Am avut Institutul Social Democrat care a făcut lucruri excepționale în această direcție. Ar trebui revitalizat și dezvoltat prin filiale regionale.

Trebuie să avem curajul să rebranduim partidul. Asta nu înseamnă însă doar schimbarea imaginii, ci schimbarea fondului. Și nu prin renegarea trecutului, căci noi facem parte din istoria României, ci prin adaptarea permanentă la sfidările timpului.

Eu sunt de 27 de ani în PSD. Fac administraţie de 20 de ani şi sunt conştient şi aştept cu bucurie momentul în care va trebui să fac un pas în spate și să pun umărul să sprijin nouă generaţie… Bine, peste vreo 30 de ani… Glumesc!”

CREDINȚA, SĂNĂTATEA, FAMILIA

Are și planuri de viitor. De aceea va candida din nou pentru președinția Consiliului Județean. „Am deja identificate proiecte de peste 100 milioane euro, dar aș aminti doar câteva: Cyber Smart Academy; îmbunătățirea infrastructurii de turism în orașul Băile Olănești (în parteneriat cu primăria); Complexul Servicii Balneare Vlădeşti; asfaltarea a încă cel puțin 3 drumuri judeţene importante; o serie de proiecte pentru cultură, tineret şi sport şi, evident, modernizarea şi reabilitarea cu bani europeni a Maternităţii , proiect deja demarat, la care se lucrează acum cu bani din bugetul judeţului.”

Îl întreb ce relație are cu banii și-mi spune că „nimeni nu i-a mai pus până acum o astfel de întrebare”. „Vă voi răspunde sincer: relația mea cu banii este una decentă. Nu au fost și nu vor fi pentru mine o prioritate. În viaţa unui om cele mai importante sunt credinţa, sănătatea și familia. Banii constituie un mijloc pentru realizări materiale, dar, în primul rând, un instrument cu ajutorul căruia poţi face bine. Nu trebuie să fie niciodată altfel.”

Nu-și mai amintește cât a fost primul său salariu, pentru că avea trei joburi și crede că banii nu pot influența caracterul unui om.

„Toți cei care sunt înclinaţi spre rău, şi cei cu bani mulţi și cei cu bani puțini, vor împrăştia în jurul lor atât rău cât pot face. Nu am pus niciodată pe primul plan banii, iar obținerea lor nu a fost pentru mine un scop în sine. Dumnezeu a avut grijă să am atât cât trebuie și, din ce am, să-i ajut și pe alţii. Politicienii nu trebuie să se îndepărteze de oamenii care le-au acordat încrederea, iar opulența și afișarea ei nu sunt oportune atunci când vrei să faci ceva în politică.”

Despre lupta anticorupție care a făcut din România coruptă un brand național spune că e un „stigmat” asupra țării cu care nu poate fi de acord. „Nu putem vorbi de România coruptă, ci despre o campanie pe care, din păcate, foarte mulţi au ascultat-o și s-au manifestat ca atare. Toţi oamenii sunt egali în faţa legii şi legea este aceeași pentru toţi, iar cei care o încalcă trebuie să răspundă în fața ei. Nu este admisibil însă ca să condamni pe cineva, oricât de rău ar fi, fără probe și fără să îi asiguri dreptul la apărare și la un proces echitabil. Nu se poate să îl faci pe unul scăpat pentru ce a făcut și să îl pedepsești după aceea pentru ce nu a făcut. În acest fel nu este combătută corupția, ci adâncită, într-o societate care nu mai știe ce să mai creadă și își pierde busola. Și desigur, nu putem admite ca lupta împotriva corupției să devină o armă pentru eliminarea concurenților politici, pentru distrugerea elitelor naționale și pentru slăbirea sistemului imunitar al statului în fața agresiunii intereselor străine.”

A ajutat familiile sărace din județ „de fiecare dată, crezând că binele pe care îl face nu este pentru voturi, ci pentru cei care au nevoie de ajutor.” „M-am bucurat că am putut, chiar dacă pentru puţin timp, să le înseninăm zilele și să uite de greutăţile prin care trec. Avem, acum, în implementare, un proiect pentru care am obținut o finanţare europeană de 1 milion de euro. Prin intermediul lui vom ajuta peste 600 de vâlceni din 12 localităţi, cărora li se vor îmbunătăţi condiţiile de viaţă, prin acces la utilităţi și chiar prin achiziţionarea de mobilier și alte bunuri de utilitate casnică.”

N-a sprijinit doar oameni, ci și companii. „Toți agenții economici, care ni s-au adresat, au fost sprijiniţi, în condiţiile legii. Investiţiile în infrastructură, pe care noi le realizăm la nivel de judeţ, constituie un ajutor cert pentru firmele și companiile private. La toate târgurile naționale de promovare a turismului la care Consiliul Județean a participat, prin Centrul Național de Informare și Promovare Turistică, am avut alături şi am promovat companii vâlcene din domeniu.”

Despre Vâlcea, un fel de Silicon Valley românesc, a scris și presa lumii. Mulţi hackeri de aici au spart site-uri internaţionale şi s-au făcut cunoscuţi peste hotare. Inspirat de aceste „performanțe”, Constantin Răulescu vrea să convertească acest potențial de partea binelui. „Avem acest proiect Cyber Smart Academy, pe care îl vom face. Am demarat discuţii pentru realizarea unui cluster, în care să integrăm business privat în domeniul IT. Doar că pandemia aceasta ne-a blocat. Vom relua acest proiect, pe care îl vom realiza cu fonduri europene și în cadrul căruia tinerii vor putea să se specializeze. Ulterior, îşi vor găsi foarte uşor un loc de muncă, pentru că vom avea aici companii interesate direct de ei. Aceasta este doar o parte a proiectului.”

CAMPION LA ACCESAREA FONDURILOR EUROPENE

L-am întrebat cum a reușit Vâlcea ca din județul care accesase cele mai puține fonduri europene în urmă cu patru ani, să devină campion la acest capitol, cum recunoștea însuși ministrul de resort, Marcel Boloș. „Secretul poate fi considerat un clişeu, însă aşa s-a întâmplat la noi: munca în echipă și deschiderea totală faţă de colegii mei. Am o echipă foarte bună la CJ Vâlcea, căreia i-am insuflat curaj și încredere și, de aici, iată, au venit și rezultatele. 250 de milioane de euro reprezintă rezultatul muncii în echipă. Din această sumă, 140 de milioane euro sunt fonduri europene. Vorbim despre proiecte importante pe care le-am abordat într-un mod strategic.”

Deși admite că sunt multe modele de conducători, al lui este cel în care liderul „ştie să se adapteze, să înveţe, să asculte și să lucreze în echipă. Un conducător trebuie, de asemenea, să înveţe de la înaintaşii lui buni. El trebuie să aibă credinţă în Dumnezeu, dorinţa de a face bine și de a fi aproape de oameni.”

Dificultățile pe care le-a întâlnit în patru ani de mandat se reduc la birocrație.

„O să vă dau un singur exemplu al vremurilor actuale și a lipsei de curaj, de la nivel guvernamental, din ultimii 30 de ani: birocrația excesivă. Din păcate, ne confruntăm cu această realitate. Legile ar trebui să fie simple, uşor de înţeles și, în acest fel, uşor de respectat. Procedurile ar trebui să fie clare, transparente și uşor de pus în practică. Încă se fac metri cubi de hârtii. Unii funcționari fug de răspundere, tocmai pentru că legile sunt ambigue.”

În perioada guvernelor PSD, prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) s-au dezvoltat multe comunități, în mod egal, conduse de Partidul Social Democrat sau de Partidul Național Liberal. „Într-adevăr, s-a simțit faptul că, pentru PSD, nu a contat culoarea politică, ci binele de care avea nevoie comunitatea. Personal, nu am privit investițiile prin culoarea carnetului de partid al primarului și poate am mai fost criticat de colegi, însă nu puteam să nu modernizez Drumul lui Mihai Voievod, care traversează patru comune, doar pentru că primarii acestora sunt liberali. Este unul dintre cele mai frumoase drumuri ale județului, care traversează și comuna Drăgoești, unde se găsește biserica în care a fost botezat Mihai Viteazul. Am modernizat drumuri peste tot și voi face asta în continuare.”

EU NU PIERD ALEGERI

Cum își vede viitorul dacă va pierde în alegerile din toamnă?

„Eu nu pierd alegeri, nu văd viitorul în acest mod. Nu candidez împotriva cuiva; de aceea, nici nu voi pierde. Eu candidez pentru că, pur și simplu, cred că, dacă faci bine, găsești bine! Dacă oamenii vor crede la fel ca mine, rămânem împreună și nu vom pierde, ci vom câștiga împreună!”

Atunci, cum vede viitorul, dacă va câștiga? „La proiectele pe care le am cred că, în 8 ani, din care 4 deja au trecut, voi reuși să modernizez toți cei aproape 1.000 de km de drum județean moșteniți, cred că vom avea cele mai bune spitale din această regiune, vom avea echipă de handbal, echipe de fotbal de renume și mai cred că proiectul Cyber Smart Academy va deveni centrul lumii, în ceea ce privește cercetarea și identificarea de soluții în domeniul protecției datelor și a informației pentru persoanele fizice, juridice și pentru alte structuri economice.Turismul, cultura, tineretul și sportul vor fi mereu alte priorități ale mele pentru investiții.”

O filosofie simplă, dar sănătoasă de a conduce un județ superb al României.

În lipsa unui acord scris al QMagazine, pot fi preluate maxim 500 de caractere din acest text, fără a depăşi jumătate din articol. Este obligatorie citarea sursei www.qmagazine.ro, cu link către site, în primul paragraf, și cu precizarea „Citiţi integral pe www.qmagazine.ro”, cu link, la finalul paragrafului.

Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cele mai populare articole

To Top