Costul „optimist” al războiului dintre Israel și Hamas

200 de miliarde de șekeli, adică 51 de miliarde de dolari, ar fi costul aproximativ al războiului dintre Israel și mișcarea islamistă Hamas. Estimarea, care aparține publicației financiare Calcalist, se bazează pe cifre preliminare al ministerului israelian de Finanțe.

• Simina Tănăsescu: Am avut nevoie de un timp de procesare a informațiilor din acele documente, care au fost desecretizate într-o mișcare fără precedent
• După 25 de ani, Burj Al Arab intră în renovare
• De la americani vine lumina…verde! Bogdan Ivan anunță redeschiderea Rafinăriei Petrotel deținută de ruși
• Peter Magyar: Vom suspenda serviciul de știri al presei publice
• Ce ar vota românii: AUR a ajuns să cumuleze cât PNL și USR la un loc, dar a scăzut față de ianuarie

La sfârșitul săptămânii trecute, calculele și estimările au condus la un „număr de aur” – deși este doar preliminar, foarte volatil și sub multe ipoteze de plecare: 200 de miliarde de șekeli, care reprezintă aproximativ 10% din PIB.

Principalele ipoteze care au stat la baza estimării sunt: evenimentul durează între 8 luni și un an – adică se va încheia aproape de sfârșitul anului 2024; frontul de luptă se concentrează în zona Fâșiei Gaza și nu apare un front în nordul Israelului, cei 350.000 de rezerviști se întorc la muncă în curând; evenimentul nu include evoluții referitoare la Yemen și Iran.

Din cauza numeroaselor ipoteze și a incertitudinii cu privire la acestea, cifra de 200 de miliarde apare ca o estimare „optimistă”.

Aproximativ jumătate din costuri le-ar reprezenta cheltuieli militare de circa 1 miliard de şekeli pe zi, alte 40-60 de miliarde de şekeli ar proveni din pierderi de încasări, 17-20 de miliarde ar fi compensaţiile pentru afaceri şi 10-20 de miliarde ar fi destinate „reabilitării”.

Ministrul de finanţe israelian Bezalel Smotrich a afirmat anterior că guvernul israelian pregăteşte un pachet de ajutor economic pentru cei afectaţi de atacurile palestiniene „mai mare şi mai amplu” decât cel din timpul pandemiei de COVID-19, iar joi premierul Benjamin Netanyahu a asigurat că statul se angajează să-i ajute pe toţi cei afectaţi.

„Directiva mea este clară: deschideţi robinetul şi direcţionaţi fonduri către toţi care care au nevoie. Aşa cum am făcut în timpul COVID. În ultimul deceniu am construit o economie foarte puternică şi, chiar dacă războiul cere un preţ economic, îl vom plăti fără ezitare”, a declarat Netanyahu.

Estimările sunt că în cazul războiului, redresarea va fi lentă și economia nu va reveni la trendul în care era în ajunul conflictului. Previziunile economice pentru 2024 nu sunt foarte optimiste. Potrivit analizelor și scenariilor posibilie, economia israeliană va cădea într-o recesiune semnificativă, estimându-se pierderi la bugetul de stat de 55 de miliarde de șekeli – 22 de miliarde de șekeli în 2023 și încă 33 de miliarde de șekeli anul viitor.

După debutul conflictului, agenţia S&P a scăzut perspectiva creditului israelian de la „stabilă” la „negativă”, iar Moody’s şi Fitch au indicat la rândul lor că au în vedere o retrogradare.