Criză guvernamentală în Slovacia

Opțiunile premierului Eduard Heger sunt fie de a merge înainte cu un guvern minoritar, fie să accepte alegeri anticipate, dar acest lucru este puțin probabil, întrucât ar avantaja opoziția.

De la ultimatum la demisii

Ministrul de externe Ivan Korcok, ministrul Justiției Maria Kolikova și ministrul Educației Branislav Gröhling, toţi din partidul liberal Libertate și Solidaritate (SaS), și-au prezentat demisiile, urmând exemplul liderului partidului – Richard Sulik, până de curând ministru al Economiei.

Liderul SaS, Richard Sulik, prezentându-și demisia din funcția guvernamentală / Foto: Facebook

Deocamdată, premierul Heger plănuiește să prezinte președintelui Zuzana Caputova alți candidați pentru cele patru posturi ministeriale rămase vacante.

În luna iulie deja cabinetul slovac devenise instabil, când SaS (Sloboda a Solidarita / Libertate și Solidaritate) a lansat un ultimatum, spunând că va părăsi coaliția dacă ministrul de Finanțe Igor Matovič (fostul premier slovac, schimbat de actualul premier – Heger) nu va fi înlăturat de la conducerea ministerului.

Având însă în vedere că guvernul slovac nu este tocmai un guvern „normal”, ci unul așa-zis „anticorupție”, lucrurile sunt mai nuanțate! Astfel, Matovič are sprijinul deplin al prim-ministrului Eduard Heger, altminteri adjunctul său pe linie de partid.

Sulik s-a ciocnit cu Matovič pe o serie de probleme, inclusiv legate de abordarea chestiunii inflației în creștere, determinată de prețurile ridicate la energie, cum anterior au avut dezacorduri privind gestionarea crizei de coronavirus.

Adevărul este însă că partidul lui Sulik se pregătește pentru alegerile din 2024, principala temere a liberalilor fiind că s-ar putea eroda la guvernare și că social-democrații ar putea reveni la putere. Temerea este cel puțin justificată!

Saga lui Igor Matovič

Matovič a fondat în 2010 partidul numit Oameni Obișnuiți, așa-zis de centru-dreapta, anticorupție, pentru simplul motiv că lupta cu corupția ținea prima pagină a ziarelor, exact ca în România. Unde mai pui că Matovič era patron de trust media!

Oamenii Obișnuiți a fost reconstituit ulterior în OĽaNO (Oameni obișnuiți și personalități independente), ca partid politic independent. A participat la guvernare în coaliție cu SaS. Opoziția lui Matovič față de poziția guvernului a dus apoi la retragerea SaS din coaliție. Ca atare, în 2011, guvernul Ivetei Radičová s-a prăbușit, ceea ce a dus la noi alegeri în 2012. De aici cel puțin o parte a vrajbei!

Matovič a câștigat apoi 8,55% și 16 locuri în Parlament. A rămas în opoziție, deoarece nu era dispus să lucreze cu social-democrații din Smer (conduși de „coruptul” Robert Fico, alt fost premier slovac). Fico și apoi Peter Pellegrini au împărțit apoi conducerea țării.

În februarie 2020, Igor Matovič a câștigat 53 de locuri în Parlamentul de 150 de membri cu 25,02% din voturi tot pe platforma populistă anticorupție. Corupția a fost o temă majoră în alegeri, ceea ce l-a ajutat pe Matovič, el fiind un vocal activist anticorupție. În martie, Matovič a anunțat că a ajuns la un acord pentru o coaliție de guvernare cu celelalte partide de centru și de dreapta, inclusiv cu SaS, deși nu au convenit asupra unui program comun de guvernare.

Matovič și-a prezentat cabinetul președintelui Zuzana Čaputová (fostă șefă Soros Slovacia, care a câștigat funcția prezidențială tot pe teme anticorupție), iar pe 16 martie, Čaputová a acceptat toate numirile.

Zuzana Čaputová, susține lupta anticorupție în mod necondiționat / Foto: Facebook

În martie 2021, deputatul și președintele comisiei parlamentare pentru afaceri europene Tomáš Valášek și-a anunțat demisia din coaliția guvernamentală ca reacție la achiziționarea primelor 200.000 de doze de vaccin Sputnik V, dintr-un lot de 2 milioane, pe care Matovič și ministrul de la Sănătate, Marek Krajčí le procuraseră în isteria Covid de atunci. Pentru că, nu-i așa, „rușii sunt răi”, iar suplimentar, vaccinurile veneau prin mijlocirea lui Viktor Orban, iar naționaliștii slovaci depind politic de întreținuta spaimă legată de unguri.

Bratislava, actuala capitală slovacă a fost odinioară capitala Ungariei (1536 – 1783), purtând numele Pozsony, dar a aparținut Ungariei din 907, de după victoria împotriva bavarezilor. Potrivit recensământului din 1910, populația era 42% germană, 41% maghiară și 15% slovacă! După primul război mondial, compoziția etnică s-a modificat (36% germană, 33% slovacă și 29% maghiară), odată cu alipirea zonei la Cehoslovacia. Din 1993, după divorțul de cehi, a devenit capitala Slovaciei. În mod evident, există o puternică mișcare naționalistă, xenofobă, astfel că, pentru îndepărtarea lui Matovič acest element a jucat un rol esențial, fiind etichetat când „omul rușilor”, când „omul ungurilor” doar pentru că a procurat vaccinuri.

După săptămâni de negocieri din timpul crizei guvernamentale care a urmat, Matovič a demisionat din funcția de prim-ministru, pe 30 martie 2021. Nu s-au ținut alegeri. A fost făcută o rocadă, fostul ministru de finanțe Eduard Heger din OĽANO devenind prim-ministru, iar Matovič a ajuns ministru al Finanțelor. Ceea ce nu înseamnă că vindicativa clasă politică slovacă a uitat de el!

De la ce a pornit criza guvernamentală

După ce Matovič a promovat în luna mai un pachet „pro familie” de 1,2 miliarde de euro, menit să ajute cetățenii, adversarii lui „de dreapta”, în special SaS, au susținut că măsura va agrava situația și îi va împovăra și mai mult pe cei care muncesc fără să-i ajute cu adevărat pe „asistații sociali”. Sună cunoscut? Totuși, pachetul a fost promovat în Parlament cu ajutorul opoziției de extremă dreapta și folosind o procedură scurtă,  destinată situațiilor de urgență.

Ministrul Igor Matovič, constată pe propria piele că anticorupția nu mai aduce voturi / Foto: Facebook

Așadar, SaS a decis să rupă coaliția! Fără SaS, celelalte trei partide din coaliția de guvernare nu au majoritatea în parlament, fiind nevoiți să încheie alianțe ad-hoc pentru a-și trece proiectele!

Liderul SaS, Richard Sulik și-a argumentat ultimatumul spunând că, dacă lui Matovič i se permite să rămână în guvern, alegătorii se vor întoarce oricum la „coruptul” Fico la alegerile din 2024.

Coaliția de guvernare slovacă nu mai are acum majoritatea în parlamentul de 150 de membri. Partidele rămase abia dacă vor mai dispune de 70 de parlamentari.

Estimări electorale

Potrivit unui sondaj al agenției AKO, dacă alegerile ar fi avut loc în august, partidul de opoziție Hlas ar fi câștigat cu 19,2% din voturi. Smer ar fi ajuns pe locul al doilea cu 14,9% din voturi, urmat de SaS, care se poziționează cel mai bine dintre partidele de coaliție, cu 13,1%. Dar, evident, ambițiile lui Sulik nu vizează obținerea unei terțe poziții, în urma adversarilor social-democrați!

Slovacia Progresivă, partid neparlamentar, ar fi obținut 9,9%, în timp ce OĽaNO a lui Matovič ar fi primit aproximativ 8,4%. De unde se vede destul de limpede că lumea a înțeles că „anticorupția” nu prea ține de foame!

Susținerea creștin-democraților (tot partid neparlamentar) ar fi fost de 6,9 la sută, urmată de Sme Rodina cu 6,6 la sută. Ultimul partid care ar fi trecut peste pragul parlamentar de 5% ar fi fost Republica cu 5,3 la sută din voturi.