Curtea de Conturi atenționează. Criză de mari proporții în Capitală

Efectele unui cutremur, precum cel din 1977 sau mai puternic, în București, ar putea fi cu mult mai mari decât cele estimate de autorități, relevă un raport de audit al experților Curții de Conturi, de anul trecut. Documentul oficial remarcă dezinteresul autorităților și toate disfuncționalitățile sistemului de management al riscului de cutremur.

• După 25 de ani, Burj Al Arab intră în renovare
• De la americani vine lumina…verde! Bogdan Ivan anunță redeschiderea Rafinăriei Petrotel deținută de ruși
• Peter Magyar: Vom suspenda serviciul de știri al presei publice
• Ce ar vota românii: AUR a ajuns să cumuleze cât PNL și USR la un loc, dar a scăzut față de ianuarie
• România a avut cândva 13 mari combinate de producție a îngrășămintelor chimice…

În primul rând, numărul clădirilor în pericol de prăbușire ar putea fi mult mai mare, multe spitale ar putea colapsa, nu există rezerve de sânge și medicamente, forțele de intervenție nu sunt suficiente, și, deși există un sistem de alarmare timpurie, cu scopul de a opri gazele și curentul, de exemplu, nimeni nu a fost interesat de el, se arată în raportul Curții de Conturi.

Nu se știe exact câte clădiri au probleme

Deși există o listă a clădirilor care sunt în pericol în caz de cutremur, aceasta nu este complete, pentru că până acum nu s-a făcut o inventariere a clădirilor existente pe teritoriul Municipiului București.

„A fost constatată, de asemenea, lipsa unei proceduri care să reglementeze modul în care imobilele sunt introduse în Listele imobilelor încadrate în clase de risc seismic. În acest sens, evidența gestionată de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) are la bază documentații depuse de beneficiarii respectivelor clădiri, neexistând o evidență a tuturor clădirilor neexpertizate ethnic, din punct de vedere al riscului seismic. Prin urmare, lista nu este exhaustivă. Implicațiile sunt grave, dat fiind că aceste clădiri pot pune în pericol viața și sănătatea persoanelor, în situația producerii unui seism, chiar și unul moderat ca intensitate”, se artă în raport.

La nivelul Primăriei București, nu s-a organizat o inventariere a construcțiilor de interes și utilitate publică și nici expertizarea și încadrarea acestora în clase de risc seismic.

Un spital din trei ar putea fi grav afectat

Potrivit documentului, o treime din spitalele din București, administrate de Ministerul Sănătății sau de Municipalitate, ar putea fi grav avariate de un cutremur puternic.

„Acest lucru ar putea avea consecințe dezastruoase pentru măsurile ce trebuie asigurate de autorități în etapa de răspuns la seism”, notează experții Curții de Conturi.

Astfel, din cele 55 de spitale din București, administrate de MS sau de PMB, 20 prezintă risc seismic, respectiv 36%. Dintre acestea, doar 12  au fost expertizate și încadrate în clasa de risc seismic I. Clădirile aparțin unor 6 spitale/institute și prezintă un pericol iminent de prăbușire, în cazul unui cutremur similar celui din anul 1977.

Zona Splaiul Unirii, inundată, la un cutremur puternic

Experții Curții de Conturi au identificat, de asemenea, deficiențe importante, care necesită de urgență lucrări de intervenție, în ceea ce privește rețeaua de metrou, poduri, podețe, pasaje, dar și construcțiile hidrotehnice, barajul Lacul Morii, construcțiile hidrotehnice de pe cursul râului Dâmbovița.

„Drept urmare, în situația producerii unui cutremur major, de intensitate mai mare decât I = 8، MKS, la care au fost proiectate construcțiile hidrotehnice, există posibilitatea ruperii barajelor de beton și/sau de pământ producând inundații până în zona Splaiul Unirii” se arată în document.

Dezinteres față de sistemul de alertă timpurie

Chiar dacă INFP a pus la punct și a testat un sistem de alarmare seismică timpurie, pentru cutremurele vrâncene puternice, denumit REWS (Rapid Early Warning System), care poate acționa automat oprirea sau securizarea surselor de pericol, cu 25-40 secunde înainte ca undele seismice distructive să ajungă la infrastructura care se dorește a fi protejată, sistemul nu a fost implementat, iar furnizorii de utilități nu au fost interesați de primirea alertelor.

REWS poate fi utilizat pentru securizarea obiectivelor vulnerabile la cutremur cum ar fi: obiective nucleare, rafinării, baraje, oprirea proceselor tehnologice periculoase, închiderea gazelor sub presiune, securizarea spitalelor, a mijloacelor de transport, a magistralelor, a clădirilor civile și industriale.

Nu se știe câte resurse pot fi mobilizate

Experții Curții de Conturi au constatat că pregătirea resurselor de intervenție, umane și materiale existente, nu este suficientă pentru a asigura desfășurarea acțiunilor de răspuns în cazul unui seism major.

„Nu există o evidență centralizată a resurselor care pot fi mobilizate în situația producerii unui cutremur major și există o mare probabilitate ca un cutremur în București să genereze o criză de mari proporții”, se arată în document.

IGSU dispune de un număr insuficient de personal ce poate fi mobilizat pentru misiuni. În situația producerii unui cutremur major, numărul de salariați ai IGSU, cu pregătire în acțiuni de căutare-salvare și misiuni specializate care se desfășoară în domeniul răspuns pentru riscul la cutremur și riscurile asociate acestuia, va fi insuficient și nu va putea asigura concomitent gestionarea atât a situațiilor de urgență cauzate de seism, cât și a situațiilor de urgență care se produc în mod curent, precizează sursa citată.

De asemenea, capacitatea de preluare a apelurilor în sistemul 112 nu va putea fi asigurată la un nivel adecvat, din cauza resurselor limitate.

Vulnerabilitate majoră la Ministerul Sănătății

Raportul identifică o zonă de vulnerabilitate majoră la Ministerul Sănătății unde nu există un registru de capabilități care să cuprindă informații referitoare la numărul de spitale, pe județe, numărul de paturi, personalul medical, aparatură, stocuri medicamente, sânge, piele etc.

De asemenea, la nivel național nu există o bancă națională de sânge, plasmă și celule stem, și nici o bancă de piele (tesuturi și celule).

Ministerul Sănătății are rezerve limitate de medicamente, materiale sanitare și echipamente necesare acordării asistenței medicale de urgență și nu are în dotare spitale mobile, care să suplimenteze capacitatea de intervenție în cazul unui cutremur major, atunci când numărul răniților este mult mai mare decât capacitatea spitalelor, se arată în documentul Curții de Conturi.

O altă problemă gravă este deficitul major de personal și mijloace de intervenție (ambulanțe).

Lipsa planurilor de acțiune, pentru restabilirea stării provizorii de normalitate

Situația este deficitară și în cazul adăposturilor de protecție civilă. Din totalul de 1.106 adăposturi, cu o capacitate de 171.805 persoane, doar 60% sunt operative, restul având probleme privind instalațiile sanitare, electrice și de filtro-ventilație.

Cu privire la restabilirea stării provizorii de normalitate, s-a constatat lipsa planurilor de acțiuni în acest domeniu la nivelul Ministerului Dezvoltării, ISC și la nivelul autorităților locale.

„MDLPA, prin autoritățile publice locale, are rolul principal pentru asigurarea condițiilor privind restabilirea stării provizorii de normalitate pe perioada situației de urgență. ISC, Corpul experților tehnici și asociațiile profesionale în construcții, autoritățile administrației publice locale, prin structurile din subordine și/sau coordonare au rolul de a evalua rapid stabilitatea structurilor și de a stabili măsuri de intervenție, în primă urgență, la construcțiile vulnerabile și care prezintă pericol public. Din păcate însă, la nivelul autorităților publice nu există o strategie sau viziune sau planuri de acțiuni, în vederea restabilirii stării provizorii de normalitate, pe perioada situației de urgență, determinată de un seism major”, se mai arată în document.

Auditul Curții de Conturi s-a desfășurat, în perioada septembrie 2017 – aprilie 2021, în principal la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) – Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) și a fost extinsă la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), în calitate de autoritate cu rol principal pentru managementul riscului de cutremur și la alte 18 entități cu rol secundar sau de suport în cadrul sistemului de management al riscului seismic, între care și Primăria Capitalei și primăriile de sector.

Dată fiind importanța constatărilor pentru domeniul protecției civile și necesitatea de a asigura suportul decizional și logistic pentru remedierea deficiențelor, o recomandare specială a misiunii de audit este ca aspectele identificate să facă obiectul informării Prim-ministrului Guvernului României, în calitate de Președinte al Comitetului Național pentru Situații de Urgență, se arată în raport.