De ce planul UE de interzicere a unor produse din plastic nu e chiar de aplaudat

Europa dorește să fie deschizător de drumuri în ceea ce priveşte combaterea efectelor utilizării obiectelor din plastic. Documentarele privind impactul acestor produse asupra mediului îi împing pe oficialii CE la acţiune, dar nu suficient încât să ducă măsurile până la capăt. 

Citiţi şi: O fotografie cât o mie de cuvinte…

“Suntem în pericol să ne sufocăm oceanele în plastic, care va lovi lanțul alimentar și sănătatea umană”, a declarat Frans Timmermans, vicepreşedintele Comisiei Europene, conform euobserver.com

El a invocat unele documentare recente care arată răul făcut de obiectele din plastic de unică folosință asupra mediului și a susţinut că planul Comisiei de a emite o nouă directivă este un răspuns la doleanţele cetățenilor UE.

Este posibil, dar mai există și un alt factor care permite UE să iasă în faţă cu această propunere. “Multe dintre produsele pe care intenționăm să le interzicem acum nu sunt produse în Europa”, a declarat comisarul pentru ocuparea forței de muncă, Jyrki Katainen.

Un documentar şi fotografiile National Geografic prezintă dimensiunile poluării cu plastic

Cu alte cuvinte, Comisia își poate permite să fie ambițioasă deoarece impactul asupra locurilor de muncă și a întreprinderilor europene va fi relativ limitat.

În ciuda tonului general pozitiv, mai multe ONG-uri de protecţia mediului au declarat luni că ar trebui făcute mai multe. Ceea ce contrastează puternic cu reacțiile la alte propuneri legislative legate de mediu, elaborate recent de Bruxelles, cum ar fi cea privind noile norme privind emisiile de CO2 pentru autovehicule.

Comisia a fost criticată de ONG-uri, precum și de deputații europeni pentru că nu a depus o propunere suficient de ambițioasă. Numai că diferența majoră între planul pentru materiale plastice și propunerea privind emisiile de CO2 o constituie numărul de locuri de muncă europene aflate în joc.

Farfurii și paie din plastic

Comisia a identificat categoriile de produse care, cel mai adesea, ajung ca deşuri pe plajă și a propus o serie de restricții. Cu toate acestea, Executivul european propune șapte tipuri diferite de acțiuni, cu anumite grade de strictețe.

Comisia a propus interzicerea în totalitate a utilizării materialelor plastice la fabricarea beţişoarelor de urechi,tacâmuri, farfurii, paie, beţigaşe de amestecat de băuturi și tijele pentru baloane (dar nu și baloanele). “Aceste produse nu vor dispărea, ci vor fi fabricate din materiale diferite”, a spus Timmermans.

Baloanele, precum și serveţelele umede, tampoanele și prosoapele sanitare nu trebuie să aibă decât etichete care să informeze consumatorii despre cum să le arunce în mod corespunzător.

În loc să interzică sticlele de băuturi din plastic, Comisia a propus ca fiecare țară UE să-și stabilească propriul sistem de colectare separată a 90% din aceste sticle până în 2025.

Citeşte şi: Au văzut marea pentru prima dată. ,,Când voi crește, voi plăti oricât să îi aduc și pe mama și pe tata.”

În timp ce corelația nu implică o cauzalitate, din documentația de bază a propunerii se poate observa că produsele pentru care se propun cele mai stricte măsuri sunt, de asemenea, cel mai des produse în afara UE.

Directiva propusă a fost însoțită de o evaluare a impactului de 77 de pagini, care arată că doar 19% din producția globală de plastic a fost făcută în Europa – iar jumătate din aceasta în Asia.

Tacâmurile de plastic de unică folosință, paiele, beţigaşele de amestecat, paharele de băut, recipientele pentru produse alimentare și tijele cu baloane sunt “importate în Europa, preponderent și din ce în ce mai mult, din regiunea Asia-Pacific în Europa”. Prin urmare, interzicerea acestor produse ar avea doar un efect limitat asupra producătorilor din UE.

În plus, evaluarea menționată susţine necesitatea dezvoltării acelorași produse cu materiale alternative – sau produse mai durabile – ceea ce ar însemna că firmele europene pot beneficia de această propunere.

“Există mai puține informații despre locul în care va avea loc producția de materiale plastice multiple și, în special, alternativele lor non-plastice, ceea ce ar putea însemna oportunități viitoare pentru piețele UE”, se arată în evaluare.

Directiva poate deveni lege numai dacă este acceptată de Parlamentul European și de Consiliul UE, care reuneşte guvernele naționale.

În mod special, consiliul are reputația de a scoate “colţii” propunerilor de mediu, pentru a facilita respectarea lor de către  industriile naționale din domeniu.

Conform lui Frans Timmermans, Comisia Europeană s-a simțit “încurajată de a face rapid ceea ce este bine” – și, cu siguranță, măsurile au în spate un părinte ideologic.  Dar există, totuşi, o aliniere fericită a intereselor: obiectivul de mediu poate fi atins prin mijloace protecţioniste de facto.

Citiţi şi: Video: Nunta regală a anului 2018 și tot ce trebuie să știți despre ea