De ce trebuie să plece guvernul PNL

Senatorul Robert Cazanciuc a prezentat duminică motivele pentru care guvernul PNL trebuie să plece.

Moțiunea de cenzură pe care PSD urmează s-o depună se bazează pe un document realizat de specialiștii partidului, intitulat „Cartea neagră a guvernării PNL”. Acest document prezintă cronologic momentele-cheie în combaterea epidemiei „ratate” de Guvernul Orban, precum şi măsurile, pe fiecare domeniu în parte, care ar fi trebuit luate în această perioadă.

Potrivit lui Cazanciuc, guvernul a scăpat total situația de sub control, iar acest lucru se poate vedea în rezultatele ultimelor săptămâni.

„Guvernul PNL a scăpat total situaţia de sub control. Datele ultimelor săptămâni arată că au eşuat în gestionarea pandemiei. Numărul cazurilor confirmate a crescut într-un ritm alarmant. Au eşuat în relansarea economiei – planul de relansare economică a rămas tot la stadiul de proiect, nimic concret. Au eşuat în îndeplinirea promisiunilor făcute faţă de români. Dublarea alocaţiilor – nu, probabil în scurt timp nici mărirea pensiilor. Sunt rezultatele unei guvernări interesate doar de alegeri şi de câştig rapid pentru clientela de partid. Cu o ipocrizie, un cinism fără margini, stimabililor liberali, aţi transformat ameninţarea COVID care zguduie o lume întreagă în oportunităţi de afaceri pentru băieţii deştepţi ai PNL, fără jenă, fără emoţie. Avem o ţară în derivă, condusă de un guvern cu zero credibilitate şi mai ales cu zero rezultate. E clar că România nu mai poate continua aşa. PSD nu va permite ca România să se prăbuşească sub povara incompetenţei şi a cleptocraţiei liberale. Am anunţat deja intenţia PSD de a depune moţiune de cenzură împotriva acestui guvern. Astăzi facem primul pas şi prezentam cartea neagră a guvernării liberale – suma motivelor pentru care Guvernul PNL trebuie să plece”, a declarat Cazanciuc.

CARTEA NEAGRĂ A MODULUI ÎN CARE GUVERNUL PNL A GESTIONAT CRIZA COVID-19

„Nu există niciun motiv real de panică. Infecția cu acest virus provoacă în marea majoritate a cazurilor doar simptome ușoare, dureri în gât, tuse și febră, ca în orice răceală” a fost mesajul transmis de președintele României, Klaus Iohannis, pe 27 februarie, a doua zi după apariția primului caz de COVID-19 în România.

Din acel moment și până în prezent, zeci de mii de români s-au îmbolnăvit cu noul coronavirus, iar numărul celor care și-au pierdut viața nu a încetat să crească, ajungând la circa două mii de persoane. România este, în prezent, prima țară din Europa de Est ca număr de decese și se află, în ultimele săptămâni, pe primele locuri la nivelul îmbolnăvirilor.

Criza COVID-19 nu este ușor de gestionat. Este o situație nouă cu care nu ne-am întâlnit până acum, însă pentru care se cere responsabilitate și o guvernare eficientă. Din păcate, Partidul Național Liberal (PNL) a gestionat actuala criză  din rațiuni pur politice, și ale căror deciziile întârziate, neprofesioniste și insuficient fundamentate au ajuns să coste populația mai mult decât ar fi trebuit.

Imaginea Premierului Ludovic Orban la petrecerea de la Palatul Victoria în plină criză medicală, întâlnirile de partid organizate de ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe, la Iași, petrecerea organizată cu numeroși invitați de către europarlamentarul Rareș Bogdan, numirile controversate în funcții ale unor persoane care nu au nicio legătură cu lumea medicală făcute de Ministru Sănătății, Nelu Tătăru, sunt doar câteva dintre gafele care au condus la o pierdere a încrederii în acțiunile Guvernului și recomandările acestuia cu privire la gestionarea crizei sanitare.

Situația din România s-a agravat și a ajuns la cote alarmante pe măsură ce populația și-a pierdut încrederea în capacitatea actualului Guvern de a gestiona criza provocată de COVID-19. Profesionalismul unor oameni din sistemul medical și deschiderea către dialog, în special din partea lui Raed Arafat, pe care  liberalii voiau să îl schimbe din funcție înainte de această criză, au permis inițial României să limiteze numărul de victime. Din nefericire, rezultatele slabei guvernări nu mai pot fi acoperite în condițiile în care țara noastră se îndreaptă ușor, dar sigur, spre un val de infectări ieșit de sub control.

Măsurile pentru sprijinirea economiei și păstrarea locurilor de muncă nu există, România se îndatorează excesiv, iar creșterile de pensii și alocații promise nu se mai fac. Totodată, Guvernul aruncă cu bani spre clientela politică și creșterea aparatului administrativ cu rude, în timp ce DNA scoate la iveală numeroase cazuri de corupție privind modul în care sume impresionate din banii românilor au fost cheltuite ilegal pe achiziții la suprapreț.

În acest document, Partidul Social Democrat face o sinteză a deciziilor greșite și a erorilor comise de guvernarea PNL în gestiunea crizei COVID-19. Această carte neagră scoate în evidență slaba capacitate guvernamentală, lipsa de expertiză și managementul deficitar al unui partid care a făcut din România oaia neagră a Europei. Nu ne bucură cele întâmplate, pentru că, din păcate, aceste decizii au făcut rău românilor. Însă trebuie să realizăm greșelile comise pentru a înțelege că lucrurile puteau fi făcute altfel, mai bine! Pentru că punem pe primul loc sănătatea cetățenilor și nu interesele politice, facem o critică constructivă a actualei guvernări și venim cu soluții și idei de viitor care ar putea salva atât vieți omenești, cât și economia națională.

Partidul Social Democrat este principalul partid de opoziție din România și singura formațiune politică care tratează cu responsabilitate acest moment de o gravitate deosebită pentru români, uneori acceptând  măsuri mai puțin populare din dorința de a proteja viața acestora. Credem că fără responsabilitatea decidenților politica devine o arenă a populismului; iar noi, cei din Partidul Social Democrat, nu dorim să intrăm în această logică de propagandă ieftină promovată cu insistență în ultimii ani de așa-numite partide noi dispuse la orice pentru a câștiga voturi.

O gestiune economică deficitară

Criza economică generată de pandemie a lovit puternic economia românească. Atât salariații, cât și companiile, și-au pierdut veniturile atât de necesare pentru simpla supraviețuire. Guvernul liberal a dezamăgit și nu a reușit să se ridice la nivelul așteptărilor. A promovat măsuri puține, tardive, incomplete, uneori chiar în detrimentul intereselor românilor, așa cum s-a întâmplat în cazul amânării plății creditelor.

Guvernul liberal a propus un așa-zis plan de redresare după luni de zile de la declanșarea crizei, plan care a rămas, deocamdată, doar la nivel de intenție. Este un plan de campanie al PNL pentru că  niciuna dintre măsurile prezentate nu există în realitate. Măsurile liberale nu au termene concrete, nu știe nimeni când și cum vor fi puse acestea în aplicare. În tot acest timp companiile se zbat pentru supraviețuire, iar salariații își duc traiul de pe o zi pe alta.

Primele ordonanțe militare au introdus restricții care au dus la oprirea totală a activității economice pentru mai multe domenii de activitate (cabinetele de medicină dentară, HoReCa, cultură, organizare de evenimente). Această sistare a însemnat, de fapt, o comă indusă pentru care nu s-au oferit soluții de sprijin, tranzitorii sau compensatorii. În aceste condiții, multe companii și-au închis porțile fără nicio perspectivă de viitor.

Față de alte state europene care au luat măsuri de combatere a efectelor COVID-19 care depășesc 10% din PIB, liberalii au considerat suficient echivalentul a 3% din PIB, fără termene sau angajamente clare pentru proiectele anunțate. După luni de așteptare, programul național “Reclădim România” are forma unei culegeri sau a unei cărți de telefon cu proiecte ce regrupează așteptările tuturor românilor, însă fără o foaie de parcurs, fără o sursă de finanțare certă și fără soluții viabile pentru redresare economică. Dintr-un orizont de timp de 12-24 luni necesare pentru repornirea economiei în parametrii normali (pe termen mediu și lung), PNL a propus un plan pe  10 ani.

Guvernul PNL trebuie să sprijine în mod real capitalul românesc în această perioadă. Dacă refuză să vadă  că acesta este fundamentul pentru o economie stabilă în perioade de criză, șansele de recuperare economică rapidă se reduc drastic.

Deficiențe

• IMM Invest – Credite cu garanții de stat și dobândă subvenționată pentru investiții și capital de lucru cu un plafon de 15 mld. lei – Un program guvernamental netransparent și cu un buget insuficient.

Cele mai afectate de criza sanitară au fost companiile mici și mijlocii. Acestea au trimis cei mai mulți oameni în șomaj tehnic. În luna mai, 520.000 de salariați cu contracte suspendate de muncă dintr-un total de 950.000 proveneau din microîntreprinderi și întreprinderi mici, comparativ cu cei 238.000 de angajați cu contracte suspendate din companiile mari.

În ciuda acestor cifre, pentru Ministrul Finanțelor IMM Invest este un ”succes incontestabil”. Cele 11.589 de cereri din partea IMM-urilor aprobate până la data de 14.07.2020, cu un volum total al finanțării garantate ridicându-se la 10,2 mld. lei, reprezintă pentru Guvernul liberal cheia revenirii economice. Însă lansarea programului IMM Invest a început cu un site blocat pentru 11 zile.

Lipsa unor criterii ferme impuse băncilor, ceea ce a dus la aprobarea unui număr redus de cereri. Guvernul, prin FNGCIMM, trebuia să impună criterii clare de acordare a creditelor de către bănci care au impus propriile criterii de selecție. Condițiile de acordare au fost restrictive, companiile aflate în dificultate la sfârșitul anului 2019 au fost excluse prin criteriile de eligibilitate. Doar în urma modificărilor făcute de PSD în Parlament pentru a remedia această nedreptate s-au trimis cereri spre avizare către Comisia Europeană pentru ca aceste companii să fie eligibile (derogări făcute deja de CE la nivel european pentru microîntreprinderi) și pentru dublarea plafonului. Antreprenorii nu au nicio vină și nici băncile pentru o slabă capacitate instituțională.

Lipsa de comunicare asupra sumelor alocate companiilor. Deși Fondul IMM Invest aprobă multe dosare, băncile nu aprobă finanțarea; Există o rată de respingere foarte mare din partea băncilor și o lipsă de transparență privind criteriile de evaluare a dosarelor, la pachet cu o comunicare deficitară a autorităților cu privire la aspectele care țin de program;

Suma insuficientă alocată prin acest program. Din totalul IMM-urilor care activau la începutul crizei sanitare  – 600.000 – numărul maxim de beneficiari este de 15.000 de IMM-uri, ceea ce reprezintă numai 2,5%.

Soluții complementare

• Program pentru accesul rapid la lichidități pentru IMM-uri. Scopul programului este de a asigura IMM-urilor accesul rapid la suma de până în 10.000 de euro, banii putând fi folosiți doar pentru salarii, chirii sau utilități. IMM-urile în nevoie urgentă de numerar, pot depune o cerere pentru obținerea unui împrumut. Dacă solicitarea este în proces de analiză, companiile pot accesa suma de bani necesară pentru a evita  închiderea societății, cu obligația restituiri sumei fără nicio dobândă.
• Regândirea programelor naționale pentru IMM-uri cu finanțare de la bugetul de stat adaptate pentru situația post-criză: ∙ Programul START-UP NATION ROMANIA pentru stimularea înființării de noi întreprinderi mici şi mijlocii ∙ Programul de dezvoltare a activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață ∙ Programul pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul IMM ∙ Programului național multianual de microindustrializare ∙ Programul naţional multianual pentru susţinerea meșteșugurilor și artizanatului ∙ Programul de internaționalizare

• Amânarea plății ratelor bancare pentru o perioadă de 9 luni pentru persoanele fizice și juridice afectate de criza COVID-19 (cca. 300.000 beneficiari); – sprijin pentru români cu ”dobândă la dobândă”.

OUG 37/2020. Cu excepția creditelor ipotecare, pentru toate celelalte tipuri de credite unde s-a cerut amânarea s-a introdus capitalizarea dobânzilor. Dobânda care se plătea în mod normal pentru perioada de suspendare a ratelor se adăugă soldului creditului existent (suma pe care o mai are de plătit împrumutatul) ceea ce conduce la fenomenul de  “dobândă la dobândă”, care, de fapt, înseamnă rate mai mari.

1. Plata șomajului tehnic a maxim 75% din salariul mediu brut pe lună de la bugetul de stat pentru angajații companiilor afectate de criză și pentru alți profesioniști cu activitatea întreruptă temporar (1,3 mil. beneficiari/ Impact: 4 mld. lei)

Pentru cele 560.000 de cereri de șomaj tehnic, lipsa rectificării bugetare a cauzat o serie de probleme în implementarea programului, situație recunoscută chiar de Ministrul Muncii. În plus, evoluția virusului, dar mai ales influența măsurilor restrictive în societate, afectează economia în mod negativ. Nu avem o imagine clară sau scenarii multiple în funcție de situație măcar până la sfârșitul anului.

Raportarea la contractele de muncă active în data de 23 martie 2020 pentru a stabili nivelul subvenției pentru indemnizația de șomaj tehnic îi discriminează negativ pe angajatorii diligenți care au reacționat rapid sau au fost nevoiți să suspende contractele de muncă înainte de data de 23 martie 2020.

Pentru cât timp există venituri bugetare?

Soluții alternative

• Investiții noi pentru o recuperare verde – România are la dispoziție cel puțin 40 de miliarde de euro în următorii ani pentru a continua tranziția energetică impusă de Uniunea Europeană în următorul deceniu. Nu va fi un proces ușor, de aceea este nevoie de folosirea tuturor resurselor și expertizei existente pentru a crea un plan național de investiții strategice destinat modernizării economiei românești.
• Un sistem echitabil de taxare construit pe solidaritate și impozitarea marilor averi. Acest obiectiv este cât se poate de urgent pentru că, mai ales în această perioadă de criză, decalajele dintre cei bogați și cei săraci vor crește. Ele  există deja, dar este de datoria unei politici responsabile și juste să susțină o astfel de măsură.
• Reindustrializarea – O țară fără industrie nu poate face performanță economică. Pentru că în ultimii 30 de ani industria românească s-a degradat, sprijinul guvernamental este esențial în a se adapta cerințelor viitorului de digitalizare și informatizare.

Gestiunea în domeniul finanțelor

Guvernarea PNL a gestionat prost finanțele publice ale României. Managementul politicilor fiscale și bugetare a fost dezastruos. Politica iresponsabilă a dus la explozia deficitelor bugetare și a datoriei publice, creșterea cheltuielilor cu dobânzile, cheltuieli discreționare către primarii PNL, firme de partid și despăgubiri. Nu s-a luat nicio măsură eficientă privind creșterea colectării veniturilor la bugetul de stat. Nu s-a implementat nici o măsură de raționalizare a cheltuielilor bugetare. De altfel, o mare parte din problemă o reprezintă numirile în posturi cheie din economie ai “oamenilor cu școala vieții” – antreprenori de pompe funebre la spitale, antreprenori de saloane de înfrumusețare la ROMATSA, persoane fără pregătire ale căror interese erau “afacerile” dubioase și achizițiile publice la suprapreț.

Guvernul liberal nu a avut capacitatea de a gestiona criza COVID-19. Măsurile de stimulare economică au fost marginale și întârziate, având un efect de multiplicare în economie apropiat de zero. Rezultatele directe au fost căderea economică majoră, falimentul în rândul companiilor cu capital autohton (mai ales IMM-uri) și reducerea puternică a potențialului economiei românești. Viteza de convergență către media UE s-a redus aproape la zero, în condițiile în care pachetul de stimulare economică a României este de 5-6 ori mai mic decât cel din Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria si de 3 ori mai mic decât cel implementat de Bulgaria.

Premierul Ludovic Orban și Cabinetul său nu au adoptat nicio măsură reală de sprijin a puterii de cumpărare a populației. Acordarea  șomajului tehnic este o măsură disperată, inactivă, o măsură insuficientă pentru a menține în  mod real cât mai multe locuri de muncă și veniturile salariaților. Numărul de șomeri a crescut dramatic, cauzând explozia numărului de români aflați în risc de sărăcie, excluziune socială și deprivare materială severă. Refuzul majorării pensiilor și a alocațiilor conform legilor adoptate în Parlament au provocat tensiuni și îngrijorări la nivelul populației, mărind gradul de tensiune socială.

În domeniul economic, non-măsurile pe care Guvernul PNL le-a propus pentru salvarea economiei românești din criza profundă în care a intrat în ultimele 6 luni au fost: “Vom face”, “Vom analiza”, “Vom vedea”, “Avem în plan”, “Ne gândim”, “Vom evalua”.

Deficiențe

• Din punct de vedere macroeconomic, guvernarea PNL a dus economia românească în prăpastie. Dacă în iunie 2019, Raportul de Stabilitate Financiară al Băncii Naționale a României (BNR) arăta că “cele mai recente evaluări privind riscurile sistemice la adresa stabilității financiare din România nu indică prezența unor riscuri de natură severă”, la doar un an distanță și după doar 8 luni de guvernare PNL, în iunie 2020, Raportul BNR arată că “Evaluările curente semnalează două riscuri de natură severă asupra stabilității financiare din România”.

Guvernarea PNL a eșuat în a  implementa un plan concret de stimulare economică și de protejare a puterii de cumpărare a populației, România atingând recordul celui mai firav pachet de stimulare dintre țările UE. În condițiile în care România a alocat doar 3,5% din PIB pentru atenuarea efectelor negative ale crizei COVID-19 și refacerea economiei, Polonia a alocat 15% din PIB, Bulgaria 11,7% din PIB, Ungaria 18% din PIB, Cehia 15% din PIB. Chiar și Serbia – țară non-UE alocă 6,5% din PIB pentru stimulare economică în anul 2020. Ca rezultat, Consiliul Fiscal prevede o cădere economică a României de 9-10% în termeni reali, în anul curent. Dezechilibrele macroeconomice sunt în creștere, cauzate nu de criza sanitară, ci de lipsa unui plan de stabilizare macroeconomică.

• Managementul iresponsabil al politicilor fiscale și bugetare. Deficitul bugetar a explodat în guvernarea PNL anterior manifestării efectelor crizei COVID-19 și s-a adâncit în timpul acestei crize. Acesta ajunsese deja în martie 2020 la 1,7% din PIB, diferența dintre cheltuieli și venituri fiind de 18 miliarde lei – cel mai mare derapaj în finanțele publice pentru luna martie din ultimii 30 de ani. Deficitul bugetar la 5 luni de guvernare PNL, noiembrie 2019 – 31 martie 2020, ajunsese deja la 38 miliarde lei, egal cu deficitul pe 11 luni din 2019 și cu 40% mai mare decât deficitul pe tot anul 2018. În mai 2020 deficitul bugetar s-a adâncit la 3,6% din PIB (39 miliarde lei), țintă propusă de Guvernul liberal pentru tot anul 2020. Este un deficit record, care arată incapacitatea de a gestiona finanțele țării.

• Venituri la stat mai mici, cheltuieli bugetare mai mari. Nu a existat nicio măsură eficientă de creștere a colectării veniturilor la buget. Din contră, guvernarea PNL a oferit diverse facilități fiscale și tăieri de taxe de care au beneficiat mai ales companiile mari, puternice din punct de vedere financiar. Consiliul Fiscal arată că bugetul 2020 a pornit cu pierderi din cauza acestor facilități fiscale de peste 0,5% din PIB acordate la finele anului 2019 . Mai mult, nu s-a luat nicio măsură reală de raționalizare a cheltuielilor publice și prioritizare a investițiilor. Risipa banului public s-a văzut în achizițiile publice la suprapreț, cheltuielile discreționare către primarii PNL, despăgubiri și plăți neverificate către firme agreate de PNL. Investițiile publice nu au fost prioritizate, revenind proiectele unor drumuri care duc nicăieri, terenuri în pantă și borduri peste borduri. Incompetența gestiunii finanțelor publice este confirmată si de estimările Consiliului Fiscal, care estimează un deficit bugetar de 8,9% din PIB în acest an, mult peste prognozele Guvernului.

Guvernul PNL a renunțat la venituri fiscale de peste 12 miliarde lei după doar 3 luni din anul 2020, venituri care nu erau afectate de pandemie și care erau datorate de marii contribuabili (în special impozit pe profit și accize). Toată această lipsă de preocupare în colectarea veniturilor a fost trecută pe deficitul public, deși România se află în procedură de deficit excesiv. Abordarea corectă este aceea de consolidare fiscală. Mai mult decât atât, s-a renunțat la colectarea arieratelor istorice care se ridicau la peste 19 miliarde lei și, astfel încât companiile cu datorii au ajuns să fie eligibile în a primi sprijin ulterior de la stat cu bani împrumutați.

În primele șase luni ale anului s-a renunțat efectiv la combaterea evaziunii fiscale, estimată la peste 11% din PIB în valori anuale. Marea evaziune a profitat de faptul că statul a lăsat “garda jos” și nu a ținut cont, în niciuna dintre măsurile propuse, de existenta suspiciunilor de evaziune sau de informațiile legate de fapte de evaziune fiscală existente la nivel instituțional despre anumite companii sau lanțuri de companii. Se estimează că bugetul de stat a fost lipsit de venituri care însumează 12 miliarde euro la șase luni, sume provenind din marea evaziune care excede nivelului caselor de marcat şi se raportează la operațiuni de import export, eludarea regimului TVA și accize şi plata la negru a lucrătorilor.

Guvernul PNL cu 16 ministere cheltuie cu 20% mai mult pe bunuri și servicii decât guvernele PSD care aveau 24-28 de ministere. Lipsa restructurării cheltuielilor publice a condus la o risipă de bani publici pe achiziții la suprapreț așa cum sunt deja cunoscute achizițiile supraevaluate de materiale sanitare. Nu s-a luat nicio măsură investițională pentru a diminua acest deficit, iar lipsa de încurajare a producției interne pentru exporturi și lipsa de acțiune externă au condus la căderea comerțului internațional al României.  În 2020 miniștrii Guvernului PNL nu au efectuat nicio vizită externă pe subiectul schimburilor comerciale și promovării intereselor comerciale ale României.

Măsurile de sprijin ale salariaților pe perioada pandemiei nu au fost corect implementate. Aceștia au rămas  fără asigurările de sănătate deoarece unii angajatori nu au plătit contribuțiile obligatorii. Mai grav este însă că aceste măsuri nu au fost condiționate de obligația pentru angajator să mențină angajatul o perioadă determinată de timp după încheierea perioadei de șomaj tehnic.

Stimulanții de reinserţie nu au fost corelați cu obiective concrete de ocupare a forței de muncă şi cu o politică de creştere a puterii de cumpărare, care s-ar fi tradus prin condiționarea majorării salariului angajatului pe perioada post-pandemică cu ajutor guvernamental, precum şi realizarea investițiilor publice prin angajarea șomerilor şi, mai ales, forţă de muncă provenită din diaspora, în schimbul unei contribuții de la bugetul de stat acoperind 50% din salariu. Ajutorul de stat de 41,5% din salariul minim pentru cei care se întorc din şomaj tehnic ceea ce este un dezastru economic pentru că puterea de cumpărare rămâne extrem de scăzută, iar angajații rămân la fel de vulnerabili şi cu risc înalt de sărăcie.

Măsurile care se pregătesc – de tipul “kurzarbeit”, suplimente pentru zilieri, stimulente pentru telemuncă – nu fac decât să distrugă piaţa muncii din România şi îngrădesc drepturi sociale ale angajaților garantate de Constituţia României.

Toate aceste măsuri însumate înseamnă un efort bugetar de peste 10 miliarde lei, bani care se iau din împrumuturi. “Kurzarbeit” denotă lipsa de consecvență și corelație cu alte măsuri guvernamentale. Prin acest program se dorește introducerea unui indicator care prevede scăderea cifrei de afaceri cu doar 10% faţă de anul precedent, în timp ce, pentru accesul la finanțare pentru companie, antreprenorii au trebuit să demonstreze o scădere cu 25% a cifrei de afaceri. Un act normativ care favorizează unii angajatorii care nu trebuie să declare randamentele trecute. În plus, măsura nu introduce condiționarea ca angajatul să fie menținut încă 12 luni ulterior sprijinului și nici de creșterea salariului cu cel puțin 25%.

A revenit guvernarea pe datorie, viitorul României este amanetat

În numai 8 luni de guvernare, Ministrul Finanțelor Publice a împrumutat peste 100 miliarde lei, de 4 ori mai mult decât guvernarea PSD. Cu o viteză de împrumut de 1.000 euro pe secundă, ponderea datoriei guvernamentale a explodat la 40% din PIB în luna mai 2020, amanetând viitorul economic și social al României pe termen mediu și lung. În luna octombrie 2019, România înregistrase sub Guvernarea PSD un deficit bugetar de 2,8% din PIB și o pondere a datoriei guvernamentale în PIB  de 34,7%, a șasea cea mai mică din UE. În plus, PSD prevăzuse un buffer în Trezorerie, o rezervă pentru “zile negre”, de 25 miliarde lei.

PNL nu a explicat  cum s-au cheltuit banii împrumutați din moment ce populației și companiilor românești li se transmite lipsa fondurilor. În același timp,  firmele agreate și primarii PNL risipesc miliarde de euro din banul public. România se împrumută la costurile cele mai ridicate din UE, duble față de Ungaria, de trei ori mai mari decât Polonia și Cehia și de 22 ori mai mari decât Bulgaria. Din cheltuielile suplimentare cu dobânzile, de peste 770 milioane lei, ar fi putut fi acoperită creșterea pensiei minime de la 704 lei la 775 lei pentru peste 900.000 de persoane aflate în risc major de sărăcie.

Creșterea necesarului de finanțare, practic dublarea acestuia față de guvernările PSD a condus la o explozie pe piața financiară a dobânzilor  la titlurile de stat. S-a înregistrat dublarea cererii pentru lichiditate iar creditul guvernamental a înregistrat valori istorice similare anului 2010. Însă efectul negativ s-a văzut în scăderea accelerată a creditelor acordate companiilor și populației.  În abordarea liberală, redistribuirea resurselor statului se direcționează în mare parte către sistemul bancar și nu către populație sau companii.

• Nicio măsură pentru stimularea producției interne. Există o problemă structurală în fundamentarea unor politici publice de creștere a producției interne corelată cu probleme de finanțare. Accesul companiilor românești la finanțare este dificil de realizat și se face la costuri ridicate. În aceste condiții, exporturile au scăzut cu 19%, deficitul balanței comerciale a urcat la un nivel record în primele 5 luni din 2020 până la 7,4 miliarde euro. Deficitul comercial a crescut cu 12,5% faţă de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând deja la 3,35% din PIB. Finanțarea deficitului balanței comerciale se face nesustenabil, în primele 4 luni din anul 2020 investițiile străine directe nete scăzând cu 2,5 miliarde euro față de aceeași perioadă a anului trecut. Datele BNR arată o valoare netă a investițiilor străine directe de minus 454 milioane euro față de plus 2,1 miliarde euro în aceeași perioadă a anului trecut. Incapacitatea de a propune stimuli economici eficienți a condus la pierderi de 57 miliarde de euro în cifra de afaceri a companiilor din România în perioada crizei COVID-19. Declarațiile iresponsabile ale Ministrului de Finanțe privind “moștenirea dezastruoasă” au condus la pierderi în rezerva valutară internațională de peste 2 miliarde euro în primele 2 luni de guvernare.

      În acest context, granturile anunțate prin planul lansat de guvernul PNL sunt insuficiente și tardive, iar multe dintre măsuri sunt nesustenabile, greșit elaborate și, mai ales, periculoase. Granturile pentru companii nu sunt diferențiate sectorial sau pe activități. Practic se finanțează economia de consum în loc să fie încurajată economia de producție. Legislația în vigoare pentru acordarea granturilor, corelată cu numărul de certificate de urgență eliberate de Ministerul Economiei are un efect economic redus, sprijinind maxim 45.000 de companii dintr-un număr de peste 300.000 companii afectate.

Programul IMM INVEST are un efect marginal deoarece sprijină mai puțin de 2,3% din IMM-uri și mai puțin de 7,7% din IMM-urile afectate de pandemie. Impactul economic limitat și, mai ales, ritmul lent în care se acordă creditele se datorează greșelii guvernului PNL de a nu impune condiții proprii de creditare a companiilor, în contextul în care creditele sunt garantate de stat și dobânda este achitată integral de Ministerul Finanțelor Publice. Serviciile au scăzut cu circa 50% ca cifră de afaceri, iar HoReCa înregistrează pierderi care converg către 45% din cifra de afaceri a anului trecut.

      Măsura de garantare a leasing-urilor pe IMM-uri, inclusiv pentru mașini și utilaje second hand, crește deficitul bugetar, dat fiind faptul că România nu este producător de mașini şi utilaje (bunuri intermediare). Este o măsură nesustenabilă, care nu încurajează achiziția de utilaje noi de înaltă tehnologie cu impact redus asupra mediului și prin care s-ar evita noi încălcări ale normelor europene.

Ajutorul de stat pentru plata chiriilor ajunge la marii dezvoltatori de spatii de birouri şi retail, mare parte străini, ceea ce presupune un export al resurselor financiare ale statului. O măsură corectă era  instituirea forței majore pentru o perioadă de 3 luni, iar antreprenorii chiriași nu ar fi avut de plătit sumele aferente chiriilor…

• Falimentul economiei românești în epoca guvernării PNL a condus la explozia dramatică a numărului de șomeri.  Proasta gestiune a crizei de către guvernarea PNL a condus la peste 1 milion de șomeri .Ultimele date oficiale comunicate de Ministerul Muncii la sfârșitul lunii mai 2020 arătau că peste 590.000 contracte de muncă au fost suspendate, în timp ce peste 400.000 de contracte de muncă erau desființate. Șomajul tehnic nu reprezintă decât o măsură pasivă, de natură să mascheze pierderea dramatică a locurilor de muncă pe fondul scăderii producției determinate de prăbușirea cererii.

• Guvernarea PNL a readus austeritatea și cercul vicios al salariilor mici. Creșterile de venituri din anii anteriori sunt total anulate de lipsa de politici publice de susținere a puterii de cumpărare a populației. Luna mai 2020 a fost a doua lună ce a înregistrat o scădere a puterii de cumpărare a câștigului salarial mediu, conform Institutul Național de Statistică. Conform datelor Eurostat suntem la 28% din media UE la salarii și la 66% din media UE la prețurile la alimente și băuturi nealcoolice. Românii și bulgarii au cele mai mici venituri din UE, iar scăderea accelerată a puterii de cumpărare a populației va conduce la falimentul ofertei interne.

Soluții alternative

• Reașezarea bugetului conform noilor priorități și programarea bugetară multianuală. Un buget sustenabil se poate realiza prin raționalizarea cheltuielilor la bunuri și servicii, dobânzi și transferuri, și alocarea unor fonduri suplimentare pentru sănătate. De asemenea, se impune prioritizarea proiectelor pentru care se alocă efectiv fonduri la nivel guvernamental și local.

• Introducerea facturii online şi a unui regim contabil digital, armonizat şi legat la serverele ANAF care să permită monitorizarea tuturor tranzacțiilor comerciale în scopul reducerii evaziunii fiscale cu cel puțin 10% pe an.

• Programare economică prin investiții pentru creșterea producției interne prin propunerea unor scheme de ajutor de stat pentru investiții și crearea de locuri de muncă, cât și pentru creșterea investițiilor și a ocupării în zonele cu șomaj ridicat (mai mare de 5%).

• Schemă de ajutor de stat „Inovation”, pentru stimularea inovării şi creativităţii româneşti, cu două componente: 1) O schemă de ajutor de stat Inovation și 2) O schemă de tip Start Up Inovation pentru încurajarea sectoarelor inovative și a industriilor creative.

• Fundamentarea și implementarea unei scheme de credite cu dobânda fixă și subvenționată pentru IMM-uri de 1 miliard de euro în cooperare cu BNR. Banca Națională a României va propune schema de împrumuturi pentru IMM-uri cu dobândă fixă în sumă totală de 5 miliarde euro. BNR va da credite cu 0% dobândă băncilor comerciale care sunt obligate să acorde aceste credite IMM-urilor bancabile, cu o dobândă de maximum 2,5% pe an, în lei, cu perioada de minimum 3 ani și maximum 10 ani, pentru capital de lucru și investiții (inclusiv leasing).

• Fond de Investiţii pentru industrializare pe bază de licențe

• Acordarea a 2.500 lei lunar angajatorilor care încadrează ucenici/stagiari sau persoane care fac reconversie profesională fiind afectate de criza coronavirus, pentru o perioadă de 1 an, cu obligația menținerii în activitate a persoanei respective încă un an de la data încetării ajutorului de stat.

• Venitului Minim Universal adaptat pentru categoriile sociale vulnerabile. Un program de susținere a puterii de cumpărare a populației adaptat celor 4 milioane români aflați în deprivare materială severă prin acordarea pe o perioadă de 3 luni a câte 1.000 lei/ lunar ca venit minim de subzistență. Acești bani vor intra aproape integral în economie și se vor stimula cererea, investițiile și creșterea economică.

• Un mix de finanțare pentru investiții de 15-20 miliarde euro: fonduri bugetare, fonduri europene, finanțare BEI – BERD – BM pentru proiecte sectoriale, parteneriate public-privat.