Pe ascuns, noaptea ca hoții, guvernul liberal a considerat de cuviință că este necesară îndepărtarea cercetătorului Costel Vânătoru de la conducerea instituției cunoscută sub numele de Banca de Gene din Buzău.
Omul care a deranjat interesele străine
Banca de resurse genetice vegetale din Buzău a fost înființată în septembrie 2019 și conține întreg patrimoniul genetic aflat în acest moment la staţiunea de cercetare legumicolă din Buzău, care cuprinde mii de soiuri de legume, plante aromatice şi medicinale.
Costel Vânătoru, cel care s-a dedicat de 34 de ani cercetării, a fost coordonator al Stațiunii de Cercetare Legumicolă Buzău și un om care a contribuit la dezvoltarea și aclimatizarea multor specii de plante și a păstrării semințelor. În ultimii ani, a pus la punct la Buzău Banca de Gene, proiectul fiind unul personal.
Se pare însă că ambițiile sale profesionale au deranjat „confortul” unor multinaționale. După „nașterea” Băncii de Gene de la Buzău, Costel Vânătoru a afirmat că deși s-a câștigat o luptă, războiul continuă, motivul fiind acela că există foarte mulți care se încăpățânează să se opună funcționării unei astfel de instituții românești. Vânătoru a spus răspicat că marile companii din țara noastră nu au niciun interes ca România „să conserve resursele genetice care au valoare de patrimoniu, valoare de tezaur, de identitate națională”.
Mai mult decât atât, este foarte posibil ca apelul lansat de Costel Vânătoru să fi deranjat anumite „urechi”.
„Să lăsăm la o parte interesele străine și să punem la adăpost aceste resurse pe care le-a lăsat Dumnezeu pentru țara noastră, pe care le-a șlefuit moșii și strămoșii noștri și cercetarea românească. (…) Dacă realizăm acest obiectiv la standardele actuale, punem România pe harta științifică a lumii, adică putem demonstra că aceste creații sunt ale noastre, putem dovedi că sunt ale noastre”, a spus Vânătoru.
Revoltătoare este și povestea semințelor de ceapă aurie de Buzău pe care fostul director de la Banca de Gene din Buzău a făcut-o publică. La noi nu se mai găseau aceste semințe. În schimb au fost găsite la Banca de Gene agricole a Statelor Unite. A luat 50 de semințe românești de la americani care – culmea – au dat României acordul de a folosi semințele.
Un tezaur pentru agricultura românească
Fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, a declarat pentru Q Magazine că demiterea lui Costel Vânătoru de la Banca de Gene „este o răzbunare” a secretarului de stat de la Agricultură Emil Dumitru.

„Demiterea lui Costel Vânătoru de la Buzău, ca și a directorului general de la AFIR, nu este altceva decât o răzbunare a unui secretar de stat din Ministerul Agriculturii. Mă refer la Emil Dumitru, foarte clar și precis. Nu știu care îi sunt motivele pentru care a vrut neapărat să distrugă doi oameni, două instituții care sunt foarte importante pentru România. Banca de resurse genetice vegetale din Buzău deține un adevărat tezaur pentru agricultura românească. Dincolo de această răzbunare, cu siguranță sunt și alte motive pentru care să-ți dorești să înlături un adevărat profesionist cu cineva care nu are această competență. Chesnoiu, cel care a fost trimis să-l înlocuiască pe Vânătoru a vrut inițial să refuze numirea. L-am rugat să țină aproape și să păstreze proiectul așa cum este, pentru că este foarte important pentru România”, ne-a declarat fostul ministru al Agriculturii Petre Daea, care și-a exprimat speranța ca această situație să revină la normal.
Destituirea pe șest a directorului i-a revoltat pe buzoieni, care au ieșit să protesteze împotriva deciziei de a-l demite pe unul dintre cei mai importanți cercetători.
Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, a declarat la Antena 3 că speră că guvernul Orban să revină asupra deciziei „pentru că asta nu e o Românie normală”
„Costel Vânătoru este o adevărată legendă în domeniul horticulturii. De 34 de ani munceşte în acest domeniu. Până să fie numit aici, a fost şi director şi şeful laboratorului de genetică al staţiunii de cercetare legumicolă de la Buzău. Nu numai faptul că a păstrat sămânţa de legume românească, dar a şi înmulţit-o. A venit cu ideea de a se prezerva acest tezaur cu această bancă naţională de soiuri româneşti. Acum, doar cinci la sută din legumele româneşti sunt cu sămânţă românească, restul sunt de import. Sper să revină asupra deciziei, pentru că asta nu e o Românie normală. L-au demis noaptea ca hoţii şi au trimis aici un jurist, pentru a omorî agricultura românească”, a declarat primarul Buzăului, Constantin Toma.
Ministrul Agriculturii: Există o singură bancă de gene. La Suceava
Ministrul Adrian Oros a transmis un comunicat prin care precizează că banca de gene de la Buzău este redundantă, având în vedere că și la Suceava există o astfel de instituție.
Vă prezentăm textul integral al comunicatului transmis de ministrul Agriculturii Adrian Oros.
„Referitor la informațiile apărute în spațiul public privind înlocuirea domnului Costel Vânătoru de la conducerea Băncii de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău cu domnul Adrian Ionut Chesnoiu, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale face următoarele precizări:
La momentul actual există o singură Bancă de Gene funcțională – Banca de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea” Suceava, care reprezintă România în cadrul organismelor europene și internaționale (FAO- Programe europene de resurse genetice vegetale) și care prin contribuțiile acesteia a făcut deja vizibil efortul României în direcția conservării patrimoniului genetic. Aceasta are toate dotările tehnice necesare pentru a asigura păstrarea în condiții care să respecte normele europene în domeniu a unui număr de peste 20.000 de varietăți vegetale. În prezent, colecțiile băncii numără peste 18.000 de probe, aparținând la 430 de specii, aproximativ 60% dintre acestea fiind populații vechi, locale, dispărute în mare parte din cultură. Acestea acoperă toate speciile legumicole, ornamentale, cromatice și medicinale.
Este important de precizat faptul că printr-un proiect A.D.E.R. 3.1.2. finanțat din bugetul M.A.D.R. coordonat de Banca de Gene Suceava la care S.C.D.L. Buzău a fost partener, dl. Vânătoru a participat fără a oferi informații relevante despre germoplasma de la S.C.D.L. Buzău având posibilitatea să facă demersuri pentru ca acestea să fie conservate prin depunerea în cadrul Băncii Genetice existente la Suceava.
Fosta conducere a M.A.D.R. încearcă să propage în spațiul public informații menite să ducă în eroare opinia publică, întrucât la momentul fundamentării înființării Bancii de Gene Buzău exista o Bancă de Gene la Suceava pe deplin funcțională, ba mai mult fosta conducere a adoptat H.G. 112/2018 prin care Banca de Gene Suceava trecea din subordinea MADR, în subordinea A.S.A.S..
Decizia de delegare temporară a unei alte persoane la conducerea unei instituții din subordine este atributul exclusiv al ordonatorului principal de credite, respectiv a ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Oportunitatea acestei decizii a urmărit elaborarea proiectului de buget pentru anul 2020 în vederea îndeplinirii atribuțiilor conferite de HG 690/2019 privind înființarea, organizarea și funcționarea Băncii de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău.
Astfel, având în vedere că din luna septembrie 2019, de când a luat ființă Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău și până în prezent nu s-a primit strategia de dezvoltare a Băncii de Gene Buzău, așa cum a fost prevăzut în articolul 5 din HG 690/2019, se așteaptă de la noul director, Adrian Chesnoiu, să ducă la îndeplinire aceste prevederi.
Banca de Gene Suceava a funcționat ca parte componentă a Laboratorului Central pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor în perioada 2009-2018 fiind finanțată din bugetul MADR în toată această perioadă.
Banca de Gene Buzău la acest moment este un proiect nefuncțional, fără să existe dotare tehnică, o strategie viabilă și mai ales fără să țină cont că există deja o Bancă de Gene la Suceava pe deplin funcțională care nu a fost menționată nici în nota de fundamentare, ce a stat la baza emiterii HG 690/2019.
Reafirmăm determinarea actualei conduceri a M.A.D.R. pentru a genera politici agricole prin care să reducem deficitul balanței comerciale și implicit de a utiliza în cultură soiuri și hibrizi obținuți de cercetarea agricolă românescă.
Asigurăm pe toți cei ingrijorați de informațiile apărute în spațiul public că M.A.D.R. va susține cercetarea agricolă din România și va elebora inclusiv măsuri de finanțare provenite din fonduri europene pentru perioada 2021-2027 pentru ca sectorul de cercetare agricolă să iasă din declin și să furnizeze fermierilor din România soiuri și hibrizi creați de cercetarea românească în vederea creșterii competitivității sectorului agroalimentar românesc.
Domnul Costel Vânătoru, în calitatea sa incontestabilă de cercetător în cadrul Stațiunii de Cercetare Dezvoltare-Legumicolă Buzău, poate în continuare să își pună în valoare cunoștințele în vederea dezvoltării sectorului legumicol național”.














































