Despre papagali și populiști

Curtea Constituțională a României a decis, pentru rațiuni de procedură (extrinseci), că Legea care desființa pensiile speciale (indemnizațiile) parlamentariilor pentru limită de vârstă este neconstituțională. În aceste condiții, a reînceput circul politic pe această temă. Cred că e nevoie de curaj și de echilibru pentru a găsi soluții la acest subiect delicat.

• Q MAGAZINE FAȚĂ ÎN FAȚĂ CU ALEXANDRU BALAN. PION. SPION. TRĂDĂTOR
• CCR dă câștig de cauză AUR: numirea membrilor CA din SRTv și SRR este neconstituțională
• Criza facturilor neplătite lovește economia
• Moțiunea de cenzură, citită în Parlament
• Programul SAFE. 12 vulnerabilități critice — procedurale, juridice, financiare și strategice — care expun statul român. Avertismentul ignorat

Evident,îin cadrul „Noului PSD” și al „Noului PNL”, tinerilor parlamentari, având mulți ani până la pensie și preocupați mai curând de voturile din județe pentru noi mandate și mai puțin de pensia lui Petre Daea, care, după 40 de ani de muncă, are o pensie din sistemul public de pensii de 2200 lei, li se fâlfâie de această lege.

Promisiunile electorale erau de eliminare a tuturor pensiilor speciale, dar grija pentru magistrați (judecători, procurori), pentru cei din serviciile de informații, interne, penitenciare, aviatori, diplomați a făcut imposibilă luarea unei decizii. Așa că au rămas parlamentarii drept papagali – material pedagogic. Și, de fapt, foștii parlamentari, care nu prea mai au valoare de întrebuințare (nu mai votează).

Pensia medie a unui parlamentar este de 5.800 lei, în timp ce pensia medie a unui magistrat este de 17.800 lei.

ÎIn plus, doar 758 de parlamentari primesc pensie specială, în timp ce numărul magistraților cu pensie specială este de peste 11.000, ceea ce face ca bugetul anual pentru parlamentari să fie de 10 milioane de euro, în timp ce bugetul anual pentru pensiile magistraților să fie între 450-500 de milioane de euro.

Mai mult, magistrații pot obține pensii mai mari decât salariul (prin metode inteligente) și se pot pensiona dacă au o vechime de 25 de ani, deci în jur de 50 de ani – ceea ce face să se poată bucura de pensie o perioadă mai lungă de timp.

Iată, spre exemplu, se arată într-un Raport Rise Project, Daniel Morar – cel revoltat de decizia CCR și cel care a părăsit ședința, are, la vârsta de 50 de ani, și salariu de judecător la CCR, dar și pensie specială de magistrat (cele două împreună totalizând 11.000 euro, aproximativ 55.000 lei – deci cât 10 pensii medii de parlamentar!).

Decizia anterioară a CCR mi s-a părut meseriașă. În esență, ea spunea, în legătură cu o soluție de impozitare progresivă a tuturor pensiilor speciale, „voi, parlamentarii, nu vă puteți atinge de pensiile magistraților (judecătorii CCR fiind asimilați cu acestia), pentru că noi iubim Constituția lui Iliescu și legile justiției ale lui Năstase, dar cu celelalte pensii vă puteți juca cum vreți.”

Există însă o problemă cu „valorile și principiile europene”, deoarece europarlamentarii primesc pensii speciale. M-a emoționat reacția lui Rareș Bogdan când a aflat recenta decizie a CCR. ÎI dăduseră lacrimile, se sufoca de nervi. Pe bună dreptate. 

În afară de faptul că are un salariu de 8000 euro lunar, va primi și o pensie specială, ca europarlamentar, de 4600 de euro pe lună, după un mandat de patru ani.

Să spunem că după încă trei încercări, Noul PSD și Noul PNL (fără UDMR care nu are atâta bucurie populistă) vor reuși să mai anuleze încă o dată legea. Care vor fi efectele, în condițiile în care pensiile foștilor parlamentari reprezintă aproximativ 5% din totalul pensiilor speciale? Păi, să împărțim 10 milioane euro pe an la 5 milioane de pensionari. Fiecăruia i-ar reveni un voucher de 2 euro pe an sau 2 vouchere de 1 euro la 6 luni.

Nu vă îndemn să împărțiți 500 de milioane, reprezentând suma alocată anual magistraților, la 5 milioane de pensionari. Sau să adăugați și celelalte sume alocate celorlalte categorii. Ar fi politic incorect.

De aici, titlul pe care l-am pus – papagali și populiști.

O să mă întrebați, bine și ce propuneți? Evident, una de bun simț – impozitarea progresivă a TUTUROR pensiilor speciale, în diferite trepte: peste 5000, peste 7000, peste 10000, peste 15000, peste 20000 lei. Este inadmisibil să avem (să fi avut) un director de penitenciar cu o pensie de 35.000 lei!

Dar, veți spune, CCR nu e de acord. E adevărat. De ce credeți? Au cumva pensii sub 5000 lei? Și aici există soluții. Poate că se poate propune, ca soluție alternativă, să nu mai fie asimilați cu magistrații, ci cu parlamentarii (fiind aleși de parlament). If there is a will there is a way!

Curaj! Îndemnul meu: Căutați solutii inteligente, nu formule populiste.