„Dialog” Adrian Năstase-Ludovic Orban despre 25 aprilie 2005

„Astazi, 25 aprilie 2020, se implinesc 15 ani de la semnarea, de către România și Bulgaria, la Luxemburg, a Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Mă așteptam ca semnificația acelui moment să fie marcată de autorităti. Este adevărat, la patru luni după finalizarea negocierilor dar și după alegerile prezidențiale din 2004, Băsescu a uitat să ne invite la acea ceremonie, pe președintele Iliescu și pe mine. dar evenimentul a intrat, oricum, în istoria recentă a României.

Mi-a adus aminte de acele eforturi și de semnificația acestei zile, fostul premier al Bulgariei, regele Simeon de Saxa-Coburg-Gotha, partener în realizarea unui tandem de succes, printr-un mesaj emoționant.

Probabil că liderii României sunt, în această perioadă, ocupați să contureze modul de ridicare a restricțiilor după 15 mai, zi care, se pare, are numeroase semnificații istorice și astronomice. Astfel într-o zi de 15 mai a fost semnată Pacea Westfalică. Tot într-o zi de 15 mai, s-a născut Mihail Bulgakov sau, mai tarziu, Gino Iorgulescu. Să nu uităm, în 15 mai, când se vor ridica restricțiile, vom sărbători Ziua latinității si vom redeschide campania electorală.”, a scris Adrian Năstase, pe blogul său, în această dimineață.

Spre seară, a venit și replica actualului prim ministru, Ludovic Orban:

„România împlinește astăzi 15 ani de când revenirea sa în marea familie a democrațiilor europene a fost consfințită, la 25 aprilie 2005, prin semnarea Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană, iar aderarea efectivă a urmat la 1 ianuarie 2007. A fost un moment de mare emoție pentru toți românii și de speranță într-un viitor al prosperității și securității într-o societate democratică.

Aniversăm semnarea Tratatului de Aderare la UE cu aceeași încredere în alegerea pe care românii au făcut-o și cu aceeași determinare de a ne menține busola. După experiența nedorită a totalitarismului, apartenența la Uniunea Europeană a antrenat transformări ireversibile în România, societatea românească fiind repusă pe principiile libertății, democrației și statului de drept.

România a dovedit în acești 15 ani că este ferm atașată valorilor europene și are încredere în viitorul proiectului european. Este și viitorul tuturor cetățenilor europeni, de aceea susținem consolidarea Uniunii Europene, iar criza sanitară actuală provocată de pandemie ne-a dovedit încă o dată, dacă mai era nevoie, necesitatea coeziunii, coordonării inițiativelor și solidarității. Unitatea și sprijinul reciproc, atât în plan sanitar, cât și în plan economic și social reprezintă pentru toate statele membre și pentru întreaga Uniune o șansă dată vieții și viitorului tuturor cetățenilor europeni.

Împreună suntem România europeană.”

În continuare funcționează dubla măsură la nivelul Uniunii

La rândul său, președintele interimar al Senatului, Robert Cazanciuc, într-o postare pe contul său de Facebook, i-a transmis președintelui Klaus Iohannis speranța „de a fi un integrator al valorilor naționale și europene, în care interesele de partid să fie lăsate deoparte și să demonstreze că este conducătorul unei națiuni puternice în Europa. ”

„Astăzi se împlinesc 15 ani de când România și Bulgaria au semnat, la Abația Neumünster din Luxemburg, Tratatul de aderare la Uniunea Europeană.

Un premiu Nobel va primi cu siguranță cine va reuși să transforme conceptul de solidaritate europeană într-o realitate pe care să o perceapă și toți cei care astăzi cred că în continuare funcționează dubla măsură la nivelul Uniunii, că resursele nu se distribuie după aceleași criterii, egale pentru toți.

Criza puternică generată de noul coronavirus ne învață că tratatele și atribuțiile Uniunii Europene trebuie revăzute pentru ca instituțiile europene să aibă atribuții exprese care să le permită să acționeze imediat în situații de pericol pentru cetățenii europeni și statele Uniunii Europene.

Poate că nu este timp de sărbătoare când pandemia lovește cu violență statele Uniunii, punându-le la grea încercare sistemele de sănătate naționale. Însă este timp pentru solidaritate, testată fără mare succes în ultimele luni.

Este un moment și mai dificil decât Brexit-ul, când puterea de la București trebuie să dovedească faptul că România, după 15 ani, a depășit postura de țară de pluton.

Aștept de la Președintele Iohannis să fie un integrator al valorilor naționale și europene, în care interesele de partid să fie lăsate deoparte și să demonstreze că este conducătorul unei națiuni puternice în Europa. ”