Europa a scos covoarele roșii pentru Xi Jinping

În ultimul an, o serie de lideri politici europeni au încercat să intre în grațiile liderului chinez: Scholz, Macron, Pedro Sanchez, Charles Michel, Ursula von der Leyen. Singurul câștigător pare să fie Macron, căci Xi Jinping mai speră în bune relații de cooperare cu Franța. În rest, preferă est-europenii. Pe Vučič și pe Orban, în timp ce SUA și UE vor să sperie China cu sancțiuni economice. Câteva concluzii după vizita din mai a președintelui Chinez în Franța, Serbia și Ungaria.

• Ficțiunea sancțiunilor: Europa continuă să cumpere gaz rusesc
• Inflație fără precedent de interviuri ale judecătorilor CCR. Oare ce îi sperie?
• Ilie Bolojan pune presiune pe români. Guvernul a adoptat o nouă măsură menită să-i facă de râs public
• Procurorul Emilian Eva încearcă să scape de condamnarea pentru luare de mită
• Criză de personal în construcții și instalații

„GESTIONAREA CONCURENȚEI”

Vizita secretarului de stat Antony Blinken în China, spun analiștii, a echivalat cu o declarație de război, deși diplomatul american doar „a reiterat îngrijorarea Washingtonului cu privire la sprijinul militar chinez pentru Rusia”. Antony Blinken a lansat avertismentul că SUA și aliații săi europeni nu mai sunt pregătiți „să tolereze” vânzarea de componente chinezești de arme și produse cu dublă utilizare către Rusia.

Secretarul de Stat Antony Blinken, departe de a putea modifica opțiunile geopolitice ale Chinei / Foto: X

Oficialii chinezi susțin că „instrucțiunile” SUA către China în această chestiune echivalează cu „interferențe” în relațiile comerciale normale, iar președintele chinez Xi Jinping a cerut Washingtonului să nu trateze Beijingul ca pe un inamic.

Viziunile diferite în ceea ce privește relațiile cu Rusia constituie acum o falie fundamentală între Statele Unite și China și, oficial, au fost un factor cheie pentru a plasa sancțiuni pentru mai mult de o duzină de întreprinderi chineze. În mod similar, au și chinezii o falie în chestiunea Taiwanului, aceasta fiind „prima linie roșie” care nu poate fi depășită de Statele Unite.

„Nu este în interesul Chinei astăzi să aibă o Rusie care să destabilizeze ordinea internațională (…) Prin urmare, trebuie să lucrăm cu China pentru a construi pacea”, a subliniat președintele francez Emmanuel Macron într-un interviu recent pentru The Economist, arătând că nici UE nu lipsește din ecuație.

Apoi, Wall Street Journal a raportat că administrația Biden ia în considerare și sancțiuni împotriva băncilor chineze, dar oficialii americani au spus reporterilor că nu există creionate planuri concrete.

SANCȚIUNI ECONOMICE?

Când Occidentul a înghețat aproximativ 300 de miliarde de dolari din rezervele valutare ale Rusiei, în martie 2022, a fost primul pas în distrugerea sistemului de rezerve valutare pe care se bazează economia globală. Înghețarea activelor țărilor pe care sunt supărați americanii și ceilalți aliați din G-7 nu este un comportament tocmai nou. La fel a pățit Iranul în 1979, activele înghețate atunci fiind restituite de SUA abia în 2015 pentru ca Iranul să semneze acordul nuclear.

Și banii înghețați în 2022 trebuiau să funcționeze cam în același mod. Americanii se așteptau ca această „presiune” să-l determine pe Vladimir Putin să se retragă din Ucraina. Teoria Occidentului era că oligarhii ai căror bani erau în joc l-ar da jos pe Putin pentru a reintra în posesia banilor. Presa britanică anunța cu emfază la acea vreme iminența debarcării lui Putin.

Numai că Putin a folosit acest fapt în avantajul său, prin intermediul BRICS și OPEC+. Cu prețul barilului de petrol la 90 de dolari, inflația care a urmat în SUA a fost o reacție firească. Cum însă Rusia nu e Iran, Venezuela sau vreo țară bananieră, chestiunea a devenit mult mai problematică decât s-ar fi așteptat.

Dacă Rusiei, una dintre țările cele mai importante sub aspectul producției de bunuri pentru export, i s-a putut întâmpla așa ceva, mesajul transmis era că i se poate întâmpla oricui.

Ca și cum nu ar fi fost nici o singură concluzie de tras, au urmat recentele acțiuni împotriva Rusiei și Chinei (țara cu cele mai multe materii prime).

Congresul american i-a dat mână liberă lui Joe Biden să confiște rezervele valutare ale Rusiei și să plaseze banii în contul Ucrainei. De data asta, spun analiștii, ținta nu era tocmai Rusia, ci mai degrabă China, țară căreia americanii doreau „să-i transmită un semnal”. Mai exact, ideea ar fi că SUA ar putea foarte bine să anuleze plata datoriilor pe care le are față de China pentru că, nu-i așa, e război.

Fiind, ca de obicei, cu un pas în fața SUA, Rusia și-a vândut toate rezervele de trezorerie americane în 2021, în așteptarea războiului cu NATO. Nu este și cazul Chinei, care mai deține titluri, obligațiuni etc.

Dacă problema ar fi doar despre relațiile bilaterale, poate că nu ar merita discutată. Numai că, miezul întregii chestiuni duce acolo unde se aștepta Putin: la pierderea încrederii în SUA ca partener serios în afaceri. Comerțul global se bazează pe încredere. Încrederea că, dacă faci afaceri într-o țară, ceea ce ai câștigat devine proprietatea ta. A sechestra aceste bunuri înseamnă o recunoaștere a faptului că lumea bazată pe dolar s-a cam dus. Aici intervine BRICS.

AFACERI RISCANTE

Dolarul american este moneda globală pentru comerțul și înțelegerile comerciale din întreaga lume. Cu toate acestea, țările în curs de dezvoltare, inclusiv BRICS, atrag atenția asupra datoriei necontrolate în dolari americani.

Datoria SUA a urcat la 34,2 trilioane de dolari, iar băncile centrale consideră că păstrarea de dolari americani în rezerve este o afacere riscantă, cele mai bune investiții care ar putea păstra banii în siguranță la ora actuală fiind aurul, argintul și Bitcoin. Așa încât tot blocul BRICS lucrează la dezvoltarea unei noi monede care să înlocuiască dolarul american, alături de monedele locale folosite deja pentru decontările reciproce între națiunile din organizație. Tot mai multă lume vede BRICS ca fiind un grup care va oferi o alternativă de succes la actuala monedă de rezervă – dolarul american.

În cazul prăbușirii dolarului și a sistemului monetar internațional, o chestiune tot mai iminentă, va fi necesar să se transforme unitatea contabilă BRICS într-o monedă reală, susținută de bunuri de schimb.

Dolarul este încă rezerva globală, dar datoria în creștere a SUA oferă certitudini că nu va rămâne multă vreme. În plus, sprijinul în jurul blocului BRICS a crescut în ultimii ani, mai multe țări așteaptă să primească invitații pentru a se alătura în 2024. Cu și mai mult sprijin, așadar, organizația ar putea dezvolta o monedă concurentă puternică pentru a lupta cu dolarul american. Pe termen mediu sau lung, incertitudinile legate de moneda americană pot juca un rol esențial în căderea acesteia.

Acesta este fundalul vizitei președintelui chinez în Europa.

GESTURI DISPERATE

Nu mai puțin de trei întâlniri a avut președintele Franței în ajunul vizitei lui Xi Jinping la Paris. Pentru început, o cină „discretă” la braseria preferată a lui Macron, La Rotonde, aparent doar o masă între prieteni, din moment ce cancelarul Olaf Scholz și soția se aflau „întâmplător” la Paris în vacanță. Atât de discretă a fost cina încât fotografiile au ajuns în toate ziarele planetei.

Cancelarul german și președintele francez, la o cină „întâmplătoare” la Paris / Foto: X

Intenția lui Macron, zice-se, era aceea de a alinia interesele germane cu cele franceze în relațiile pe care cele două țări le au cu China.

O a doua întrevedere a fost cea cu prim-ministra Estoniei, Kaja Kallas, cu care a discutat chestiuni privind apărarea Europei, Estonia fiind pesemne o mare putere militară, promițând, ca atare, că „va sprijini industria militară de apărare” a UE. (sic!)

A urmat premierul nipon Fumio Kishida, iar Macron a anunțat că „în chestiuni strategice și de apărare, în domeniul economic și industrial, în Indo-Pacific, Japonia și Franța își întăresc cooperarea”.

Macron a declarat de mai multe ori că Franța intenționează să trimită Legiunea Străină să lupte în Ucraina, cei înrolați aici nefiind cetățeni francezi. SUA și mai multe țări NATO s-au opus. În ajunul vizitei lui Xi Jinping, se discuta despre faptul că Franța ar fi trimis militari ai Legiunii să întărească Brigada a 7-a ucraineană care se afla la Slavyansk.

„Occidentul recunoaște deteriorarea situației din Ucraina și acum trebuie să se gândească cum să nu piardă în fața Rusiei”, a declarat Serghei Lavrov, șeful Externelor din Federația Rusă. El a adăugat: „Până acum, Rusia nu are cu cine să vorbească, ei joacă doar o parodie a negocierilor. Macron este acum omul cavernelor și respiră rusofobie pentru a câștiga conducerea în Europa”. Iată o altă definiție a ceea ce Macron numește „autonomie strategică”!

Presa franceză a făcut eforturi notabile să explice de ce Macron este nevoit să trimită trupe în Ucraina. Însă partea delicată a survenit când însuși Macron a fost nevoit să uite de vizita președintelui Xi pentru a citi o declarație în fața camerelor: „Nu suntem în război cu Rusia sau cu poporul rus și nu avem nici o dorință de schimbare a regimului de la Moscova”.

UN CHINEZ LA CURTEA JUPITERIANĂ A FRANȚEI

Xi Jinping era așteptat pentru o vizită de stat în Franța, oficial pentru a aniversa șase decenii de relații diplomatice între China și Franța. Lucrurile au căpătat însă o turnură interesantă și din punct de vedere diplomatic, odată cu apariția Ursulei von der Leyen. Cum Macron trebuia să rămână alături de șefa Comisiei Europene, președintele Xi a fost întâmpinat la aeroport de prim-ministrul Gabriel Attal.

Președintele Xi Jinping alături de șefa Comsiei Europene și de președintele Emmanuel Macron / Foto: X

Înăuntru, discuțiile din jurul mesei au devenit însă bizare, cu o Ursula stând față în față cu președintele Xi, iar Macron fiind lăsat la masă ca un fel de terț. După modelul american, litania trebuia să fie legată de problema că, potrivit UE, China inundă lumea cu tehnologie ecologică ieftină, din cauza supraproducției, ceea ce a declanșat o serie de anchete ale Uniunii Europene cu privire la „subvențiile excesive” acordate de China propriilor companii.

Realitatea este că într-adevăr China domină lanțurile de aprovizionare verzi: module solare, celule solare, polisiliciu, anozi și catozi de baterii, componente ale turbinelor eoliene etc.

Dacă Emmanuel Macron a susținut o investigație cheie a UE asupra vehiculelor electrice chinezești, la sfârșitul anului trecut, acum se află într-o ofensivă de atragere de investiții dinspre „economia nr. 2 a lumii” în versiune occidentală, prima economie – în accepțiunea reală.

Din punctul de vedere al șefei Comisiei Europene, întâlnirea era o trilaterală unde s-au discutat chestiuni economice, în cadrul „unei discuții oneste și deschise”. Mai exact, Ursula a amenințat China cu sancțiuni economice dacă nu își încetează de îndată „supraproducția” și continuă să inunde piața cu produse ieftine, având „un avantaj incorect” pe piața europeană. Comisia are dreptul exclusiv de a conduce politica comercială pentru întreaga Uniune Europeană, dar în cadrul blocului comunitar, statele membre au întâmpinat dificultăți în a se pune de acord asupra modului în care să rezolve dezechilibrul comercial.

Exceptând Uniunea Europeană reprezentată de Ursula von der Leyen, propriu-zis nu există economie pe glob care să-și permită să refuze cooperarea cu chinezii din motive evidente. Nici chiar SUA! Până și administrația Biden se chinuie acum să recâștige bunăvoința „dictatorilor” pentru a reduce prețul barilului de petrol.

Președintele Xi a ascultat „lecția” Ursulei, expediind apoi întreaga poveste într-un tomberon virtual: „Nu există nicio supraproducție”! Relația China-UE, a adăugat el, nu vizează niciun terț și nici nu ar trebui să fie dependentă sau dictată de vreo terță parte, exprimându-și speranța că instituțiile UE vor dezvolta o percepție corectă față de China și vor adopta o politică pozitivă. Altfel spus, ideile deja exprimate de Blinken în China sunt la fel de lipsite de interes și dacă sunt narate în Europa.

Dar, interesele lui Xi Jinping vizau mai curând relațiile cu Franța, urmărind ca aceasta „să se opună încercărilor de a transforma relațiile de afaceri în probleme politice, ideologice sau de securitate”.

Președintele Macron alături de liderul chinez Xi Jinping / Foto: X

Franța a fost prima țară occidentală care a cooperat cu China în proiecte civile de energie nucleară.

Afară de joint-venture-ul înființat de Grupul Renault și furnizorul chinez de automobile Minth, situat în „Battery Valley” din nordul Franței, două noi linii de producție au început să producă cutii de baterii pentru vehicule electrice. În ianuarie, producătorul european de avioane Airbus a deschis un centru de service în orașul Chengdu, primul astfel de centru al companiei în afara Europei.

De atunci, cooperarea s-a extins de la domenii tehnice la domenii de cercetare mai de perspectivă. Platformele chineze de comerț electronic precum Shein și Temu au stimulat exporturile chineze în Franța, oferind consumatorilor francezi produse de înaltă calitate și la prețuri accesibile.

China, din proprie inițiativă, va deschide în continuare sectorul serviciilor, inclusiv telecomunicațiile și serviciile medicale, și își va deschide piața mai larg pentru a crea mai multe oportunități pentru companiile din Franța.

CHINA SPRIJINĂ ADERAREA SERBIEI LA BRICS

Chiar înaintea vizitei, partea chineză a anunțat că sprijină aderarea Serbiei la blocul BRICS, urmând ca președintele Vučič să participe la summitul organizației din luna octombrie.

Președintele Xi a folosit escala sa la Belgrad, care a coincis cu cea de-a 20-a aniversare a bombardării de către NATO a ambasadei chineze din această țară, pentru a pune în valoare agenda anti-NATO a Chinei. Xi Jinping a condamnat SUA și Alianța Nord Atlantică pentru că au bombardat deliberat ambasada Beijingului în 1999.

Relația bilaterală dintre cele două țări a înregistrat progrese istorice de la stabilirea parteneriatului strategic în 2016. Președintele sârb Aleksandar Vučič a declarat că este onorat de vizita lui Xi și că se așteaptă ca un acord de liber-schimb între cele două țări, semnat în octombrie anul trecut, să intre în vigoare la 1 iulie.

În ultimii ani, cooperarea dintre China și Serbia a crescut consistent, comerțul bilateral în 2023 ajungând la 4,35 miliarde de dolari.

Președintele Alexandar Vucic i-a organizat o primire călduroasă liderului chinez / Foto: X

După intrarea în vigoare a acordului bilateral de liber schimb, peste 60% din articolele impozabile vor deveni imediat scutite de taxe, iar proporția finală a volumului de import al ambelor părți cu articole fără taxe va ajunge la aproximativ 95%.

În cadrul Inițiativei Belt and Road propusă de China, există deja proiecte emblematice cum ar fi Oțelăria Smederevo și calea ferată de mare viteză între Belgrad și Budapesta. Un segment important al căii ferate leagă Belgradul de al doilea oraș ca mărime din Serbia, Novi Sad, care a transportat aproximativ 6,8 milioane de pasageri în ultimii doi ani.

În 2022, China a devenit cea mai mare sursă de investiții directe pentru Serbia.

China sprijină Serbia în menținerea independenței, în urmărirea unei căi de dezvoltare potrivite condițiilor sale naționale și în eforturile de a-și proteja suveranitatea și integritatea teritorială. S-a mai subliniat că este important ca China și Serbia să respingă împreună hegemonismul și politica de putere și să se opună politicii de bloc sau confruntării blocurilor, militând împreună pentru multilateralism. Un întreg jargon antiamerican.

O NOUĂ ERĂ A PARTENERIATULUI STRATEGIC UNGARIA – CHINA

Declarația comună privind „noua eră” a parteneriatului include nu mai puțin de 21 de puncte. Printre acestea, regăsim la punctul 3: „Cele două părți se susțin reciproc în salvgardarea suveranității naționale, a securității și a integrității teritoriale. China respectă alegerea independentă a Ungariei privind calea de dezvoltare și politicile interne și externe potrivite condițiilor sale naționale și sprijină eforturile depuse de partea maghiară pentru a menține stabilitatea națională și pentru a promova dezvoltarea economică. Guvernul maghiar rămâne ferm în aderarea la principiul one-China și reafirmă că există doar o singură Chină în lume, că Guvernul Republicii Populare Chineze este singurul guvern legal ce reprezintă China. Ungaria se opune oricărei forme de activități separatiste de rupere a unității Chinei.”

Așadar, Ungaria recunoaște Taiwanul ca parte integrantă a Chinei, iar China se îngrijește de suveranitatea Ungariei și a integrității teritoriale. Iar dacă Viktor Orban nu este bine văzut la Casa Albă de actualul președinte, premierul ungar mai adaugă niște motive: „Cele două părți s-au angajat să consolideze sinergia dintre BRICS și politica Ungariei de «Deschidere spre Est». Folosind mecanisme și platforme, cum ar fi Comitetul interguvernamental de cooperare pentru Belt and Road din China și Ungaria și Centrul de promovare a cooperării Belt and Road, cele două părți vor urmări progrese mai profunde și mai substanțiale în cooperarea de înaltă calitate, pentru a asigura în comun siguranța, securitatea și progresul proiectelor relevante de cooperare între cele două țări”. În cadrul inițiativei, am mai spus, se construiește linia ferată de mare viteză dintre Budapesta și Belgrad.

Xi Jinping, vorbind la conferința de presă comună cu premierul Viktor Orban / Foto: X

De asemenea, Orban și Xi au convenit asupra cooperării în domenii emergente, inclusiv energia verde, inteligența artificială, tehnologia comunicațiilor mobile, energia și tehnologia nucleară.

Cooperări în domenii diverse precum transportul (de exemplu cel feroviar China-Europa Railway Express), agricultura, finanțele (partea chineză sprijină instituțiile financiare chineze în înființarea de sucursale în Ungaria), turismul, cultura, educația, cooperarea în domeniul științific și tehnologic, sănătate etc. întregesc declarația comună. De remarcat implementarea de către China a unei politici de călătorii fără vize pentru Ungaria și de măsuri de facilitare a vizelor pentru managerii și experții companiilor chineze care investesc în Ungaria.

Că tot vorbim despre companii, producătorul chinez de automobile Great Wall Motor Ltd. va deschide o fabrică în Ungaria.

Contemporary Amperex Technology Co. din China construiește deja o linie de 7,6 miliarde de dolari în parteneriat cu Mercedes-Benz AG, care va crea aproximativ 9.000 de locuri de muncă în sfera bateriilor auto.

BYD aduce prima sa fabrică europeană de mașini electrice în Ungaria, după fabrica de autobuze, noua fabrică fiind ridicată în prezent la Szeged.

Huawei și compania IT 4iG din Budapesta au semnat un acord de cooperare ce vizează dezvoltarea unei noi platforme comune de servicii cloud pentru companiile autohtone și marile întreprinderi chineze ori din Orientul Îndepărtat.

18 acorduri semnate la Budapesta între China și Ungaria în cadrul parteneriatului strategic / Foto: X

Au fost semnate nu mai puțin de 18 acorduri bilaterale. Clivajul din sânul UE și al lumii occidentale în general, devine tot mai evident. Angajarea unui conflict de tip neo-medieval cu Rusia și China, care au devenit principalele resurse planetare pentru materii prime și mărfuri, este tot mai greu de explicat.