EXCLUSIV: Ce spune Zubin Mehta despre publicul din România

Read here the English version!

Maestre, care este sfatul dumneavoastră pentru tinerii dirijori? De ce ce au nevoie pentru a ajunge să facă performanţă, pe lângă talent?

Au nevoie de cunoştinţe. De foarte multe informaţii. Trebuie să cunoască compozitorul, opera, structura ei, orchestraţia. Un dirijor trebuie să ştie toate aceste lucruri.

Care este scopul muzicii?

Lasaţi-mă să vă răspund printr-o întrebare: vă puteţi imagina o lume fără muzică? Muzica este pretutindeni, se poate spune că lumea se hrăneşte cu muzică. Nu putem trăi fără ea.

Cine este Zubin Mehta din spatele cortinei?

Chiar şi atunci când nu dirijez, sunt aceeași persoană. Sunt un om de familie, îmi petrec timpul cu nepoții şi copiii mei. Într-o zi îi voi aduce în România.

Ar trebui! Eu mereu le spun celor pe care îi întâlnesc în călătoriile mele că România are unele dintre cele mai frumoase peisaje din lume și oameni excepționali.

Dacă aţi avea ocazia să vorbiţi cu un compozitor al trecutului, pe cine aţi invoca?

Mozart.

Şi ce l-aţi întreba?

Am atât de multe întrebări în minte că nu aş şti de unde să încep. Am o întrebare în privinţa fiecărei opere a sa.

Zubin Mehta împreună cu Filarmonica din Israel vor fi prezenţi la Festivalul „George Enescu”, la 31 august (când vor interpreta Simfonia de cameră nr.1 op.9 în Mi major de Arnold Schoenberg şi Simfonia a VIII-a în do minor de Anton Bruckner) şi la  1 septembrie (având în program Enescu – Vox Maris op.31 şi Gustav Mahler – Simfonia a IX-a în Re major)

Vă mai amintiţi începuturile? Cred că a fost Tosca…

Da, într-adevăr, debutul mi l-am făcut cu Tosca, care nu este o arie uşoară. Toată lumea crede că este uşoară dar, în fapt, este destul de grea.

Sunteţi prezent pentru a cincea oară la Festivalul „George Enescu”. În 2011, le trimiteaţi autorităţilor din România o scrisoare prin care le cereaţi o sală modernă şi cu o acustică demnă de un festival internaţional. Scrisoarea a rămas fără ecou în practică. Unde credeți că este problema?

În România am întâlnit un public iubitor de muzică clasică, poate printre cele mai bune din lume. Festivalul „Enescu” are un program fantastic, cei mai buni interpreţi şi orchestre importante vin la Bucureşti. Acest public merită o sală mai bună pentru a se putea bucura de muzică. Sper că în viitor se va construi o astfel de sală de concerte. Pledez pentru asta de fiecare dată când vin în România.

Nominalizați câțiva români, indiferent din ce domeniu, pe care vi-i amintiți… pe care îi evocați uneori!

Am numeroşi prieteni români. Violonista Silvia Marcovici, de exemplu.

Pe lângă faptul că sunteţi un mare dirijor, sunteţi şi un mare susţinător al tinerelor talente muzicale, fondând două instituţii de profil în India şi Israel…

India este plină de tineri talentaţi. Şi populaţia arabă are un potenţial enorm în acest sens. Şcoala pe care am fondat-o în nordul Israelului ghidează numeroşi tineri muzicieni talentaţi şi îmi doresc ca unii dintre ei să ajungă să cânte în Filarmonica Israelului în viitor. Să primeşti un astfel de suport la început de drum este foarte important.

Zubin Mehta, dirijorul Istoriei

L-am numit așa datorită nenumăratelor concerte pe care le-a dirijat în locuri şi în împrejurări pe care le studiem în manualele de Istorie.

L-am cunoscut în 1995, în cadrul Festivalului „Enescu”, singura ediţie care a avut loc la Casa Poporului. Am alergat după el prin lume şi l-am văzut la concertele din Florenţa, la Palatul Schönbrunn, la Opera din Viena sau în Israel.

Am ales să ilustrăm coperta revistei Q Magazine din august 2015 cu el fiindcă îl consider cea mai importantă figură a Festivalului din acest an şi fiindcă multe dintre concertele sale au fost susținute în locuri cu o puternică memorie socială.

În 1978, pe când era directorul muzical si principalul său dirijor, Filarmonica din New York a dat un concert rămas în istorie cu pianistul Vladimir Horowitz.

Din 1981 este directorul muzical al Filarmonicii din Israel pe viață.

În 1990, Mehta i-a reunit sub bagheta lui, pentru prima dată, pe primii trei mari tenori ai lumii: Luciano Pavarotti, Placido Domingo şi Jose Carreras, iar concertul acestora, susținut pe ruinele Termelor lui Caracalla din Roma, a devenit ulterior un album desemnat drept cel mai bine vândut al tuturor timpurilor.

În anul 1991, în timpul Războiului din Golf, când Israelul se afla sub bombardamentul lui Saddam Hussein, maestrul Zubin Mehta dirija un concert la care publicul evreu a purtat măşti de gaze.

Un an mai târziu, în 1992, punea în scenă producția istorică a operei Tosca de Puccini, scrisă de marele compozitor pentru Hariclea Darclee, în care fiecare act a fost interpretat exact în locul specificat de libretul operei. Actul I a fost transmis la televiziune în direct de la Bazilica Sant‘Andrea della Valle la 11 iulie 1992, duminica la amiază. Actul al II-lea a fost transmis seara de la Palazzo Farnese, ia actul al III-lea în ziua următoare, de la Castel Sant‘Angelo.

A urmat concertul din Sarajevo, din 1994, pe ruinele Bibliotecii Centrale, distrusă în timpul bombardamentelor sârbe. Înainte ca orchestra dirijată de Mehta să interpreteze Requiem-ul lui Mozart, adresându-se publicului, maestrul a spus: „Am venit aici ca voi să ne binecuvântaţi pe noi, mai mult decât putem noi să vă binecuvântăm pe voi”.

Toate încasările au fost donate în folosul victimelor conflictului armat din Bosnia, concertul fiind dedicat amintirii zecilor de mii de persoane ucise, printre care şi membri ai Filarmonicii din Sarajevo.

Concert dirijat de Zubin Mehta printre ruinele Bibliotecii Centrale din Sarajevo, distrusă în timpul bombardamentelor.

În 1999, Mehta a dirijat la Weimer, în vecinătatea fostului lagăr de concentrare nazist de la Buchenwald, Simfonia a II-a de Mahler cu Orchestra de Stat a Bavariei și Filarmonica israeliană.

La 26 decembrie 2005, prima comemorare a tsunami-ului din Oceanul Indian, Mehta și Orchestra de Stat a Bavariei au susținut un concert la Academia Muzicală din Chennai (Madras) în India, donând toate încasările.

La 7 septembrie 2013, el a dirijat, într-un concert special Ehsaas e Kashmir, în Grădinile Mogulilor din Srinagar, tot cu Orchestra de Stat a Bavariei, din inițiativa Ambasadei germane în India, donând, din nou, încasările. Dar cel mai mult îl apreciez pe Zubin Mehta pentru că, în urmă cu câţiva ani, a atras atenţia autorităţilor române, printr-o scrisoare deschisă, că Sala Palatului nu este demnă de un Festival recunoscut şi preţuit în toată lumea, ameninţând că nu va mai concerta în acest loc, până când nu se vor perfecționa sonorizarea şi aspectul sălii.

Deşi nu s-a întâmplat nimic de atunci și nu avem o Sală Polivalentă mai bună, Muzica l-a îngenuncheat pe Zubin Mehta şi anul acesta revine la București. Și pentru asta… îl iubesc!