EXCLUSIV. Gen. Nicolae Ionel Ciucă: Românismul, Catehismul unei noi spiritualități

Astăzi este Ziua Internațională a cărții și a drepturilor de autor. Se sărbătorește anual pe 23 aprilie și este organizată de UNESCO în scopul promovării lecturii, publicării și a drepturilor de autor. Mai multe personalități au vorbit despre cărțile lor preferate pentru Q Magazine.

EXCLUSIV. Generalul Nicolae Ionel Ciucă: Românismul,Catehismul unei noi spiritualități

Care este cartea pe care o îndrăgesc cel mai mult, în ce context am citit-o şi cum m-a transformat ea ca om?

La prima vedere au părut întrebări simple, ușor de abordat… asta până ce am început să aștern primele rânduri, când totul s-a transformat într-o luptă interioară cu memoria mea.

Am vrut să vorbesc de prima care mi-a venit în minte – „Pe margini de prăpastie”, de Ion F. Buricescu – mi-am adus aminte de ea pentru că folosisem o expresie într-un context apropiat ca moment, am trecut apoi la alta, și la alta și am început să mă gândesc la transformare, la devenirea mea ca om, și am ajuns la o listă foarte lungă de cărți care mi-a marcat adolescența în liceul militar, mai ales că l-am avut profesor de limba română, pe excepționalul dascăl și mentor, Ion Dincă, care nu accepta să discutăm la ore decât pe baza a celor citite de noi, pe comentariile și ideile proprii.

Ca atare, plăcerea de citi vine de undeva din urmă de la profesorii noștri, de la prietenii noștri și de la toți cei cu care, de-a lungul timpului, am putut să discutăm despre tot ceea ce înseamnă literatura, în general, și cartea de specialitate, în mod aparte. Ulterior, pe măsură ce am evoluat a fost clar că fiecare dintre cărțile citite au avut un impact aparte, raportat la nivelul de înțelegere de atunci și au contribuit, semnificativ aș spune eu, la transformarea tânărului aflat în căutarea orizontului la un adult, care ulterior avea să ia decizii nu numai pentru el, ci și pentru alții.

Ziua Internațională a cărții. Victor Ponta: „Leo Africanus”

Sunt cărți care au impact asupra personalității fiecăruia dintre noi în funcție de puterea de înțelegere și capacitatea fiecăruia de a intra în rolul personajelor din fiecare carte citită, dar apreciez că este foarte important nivelul de ambiție pe care ți-l propui atunci când abordezi o carte, mai ales că, dacă menționăm autori precum Sun Tzu, Clausevitz, sau Steinbeck au cu totul altă înțelegere atunci când îi citești la 20 sau la 40 ani.

O parte din cărțile citite au făcut parte din literatura obligatorie însă, o mare parte, au fost alegerea mea. Important de subliniat este faptul că toate acestea ne conferă fiecăruia dintre noi registrul consecințelor între ceea ce am reușit să acumulăm în școală și ceea ce am reușit să acumulăm în viață, raportat la experiența personală și colectivă a fiecăruia dintre noi.

Din actuala poziție, apreciez că, dincolo de arta militară și leadership, cunoștințe esențiale pentru fiecare lider, în mod deosebit pentru cei din domeniul militar, pregătirea unui lider este categoric influențată de istorie, istorie care vine și ne decriptează tot ceea ce ține de cronologia și contextul desfășurării fiecărui eveniment în parte, de implicarea și importanța deciziilor care au fost luate la nivelul liderilor vremurilor demult sau recent trecute și, în felul acesta, în context național și regional, vine și ne dezvăluie identitatea națională, ajutându-ne să înțelgem de unde venim, care a fost contextul economico-politico-militar în care ne-am aflat, factorii care au influențat decizia și cum s-a reflectat ea ulterior, în timp.

Ziua Internațională a cărții. Laura Andrei: „Donul liniştit” m-a zidit ca om

Cartea „Românismul, Catehismul unei noi spiritualități”, scrisă de Constantin Rădulescu Motru, în anul 1936 este cea pe care o îndrăgesc poate cel mai mult, nu pentru că o consider a fi o radiografie a societății noastre de la vremea respectivă, ci pentru faptul că o găsesc cât se poate de profundă și bazată pe o analiză, nu doar istorică, ci și socio-politico-militară a tot ceea ce au însemnat valorile societății românești până la momentul la care marele filosof a așternut pe hârtie propria-i perspectivă. Există și un argument emoțional pentru această alegere, și anume că păstrez unul dintre exemplarele primei ediții, din 1936.

Recomandarea principală a cărții ne duce cu gândul la identitatea națională, la formarea, păstrarea și transmiterea ei către generațiile următoare, trebuie să învățăm să fim noi înșine, să ne prezentam pe noi, indiferent de context de cei cu care intrăm în contact, așa cum suntem cu adevărat; cartea ne învață să spunem cu mândrie că suntem români, că avem ce spune atunci când trebuie să o facem și că, nu întâmplător, aparținem atât locurilor, cât și timpurilor!

Această carte demonstrează că, până la urmă, chiar dacă anii se succed cu o dinamică a evenimentelor cât se poate de rapidă, specificul comportamental și acțional – identitatea națională, socială și culturală al unui popor nu se transformă și nu se modifică la fel de repede, ca timpul și ca vremurile.

Generalul dr. Nicolae Ciucă este șeful Statului Major General. Pentru rezultatele obţinute de-a lungul carierei a fost distins cu: Ordinul Naţional „Pentru Merit”, în Grad de Ofiţer, Ordinul Naţional „Pentru Merit” în Grad de Cavaler, Semnul Onorific în Serviciul Patriei, XV, XX, Medalia ONU pentru misiunea UNAVEM III, Emblema de Onoare a Armatei României şi Emblema de Onoare a Statului Major al Forţelor Terestre.