Inflația ridicată, creșterea nivelului fiscalității, precum și probabilitatea ridicată a introducerii unor noi restricții care să afecteze companiile, în contextul pandemiei de Covid-19, se vor constitui în adevărate provocări pentru sectorul privat din România, se arată într-un raport de afaceri întocmit de Public Affairs Solutions.
- Ziua Națională a Franței, sub semnul războiului
- Prima înfrângere a lui Macron, prima victorie împotriva certificatului sanitar Covid-19 în Franța
- Laura Codruța Kovesi spulberă speranțele unor români: Nu, No, Nein, Nie!
- Noua CCR declară constituțională legea avertizorilor de integritate
- Biserica nu uneltește să instaureze morala cu forța
Crește și mai mult costul creditelor
Creșterile de prețuri au depășit la jumătatea anului pragul de 15%, pe baze anuale, arată datele oficiale, iar majoritatea analiștilor vorbesc de o inflație anuală peste 10% pe final de an.
Prin urmare, este de așteptat ca Banca Națională să opereze noi majorări ale ratei de dobândă monetară, care să atragă în mod automat o scumpire a costului creditelor.
În prezent, dobânda de politică monetară este la nivelul de 4,75%, față de 1,75%, cât era la începutul anului, dar specialiștii din domeniu anticipează o creștere până la 7%, se arată în Raportul de afaceri întocmit în luna iulie de Public Affairs Solutions.
La înrăutățirea situației a contribuit și adâncirea deficitului comercial în primele patru luni ale anului, pe fondului unei creșteri mult mai puternice a importurilor, în comparație cu exporturile, arată sursa citată.
Sarcini fiscale mai mari
Mai mult decât atât, mediul de afaceri se va confrunta cu modificări ale Codului Fiscal menite să aducă mai mulți bani la bugetul de stat, prin creșterea nivelului impozitării.
Pachetul legislativ, așteptat să intre în vigoare la jumătatea lunii iulie, se va constitui într-o adevărată provocare pentru mediul de afaceri, arată raportul citat, deși cele mai multe dintre prevederi se vor aplica efectiv abia începând din ianuarie 2023.
Astfel, guvernanții au anunțat o creștere a unor taxe, cum ar fi TVA pentru băuturile răcoritoare sau pentru afacerile din sectorul HoReCa, precum și scăderea plafonului privind impozitarea micro-întreprinderilor de la 1 milion de euro la jumătate din valoarea actuală.
În plus, vor fi eliminate unele facilități fiscale de care se bucurau până acum cei ce activează în construcții și agricultură, iar accizele la tutun și alcool vor crește începând cu data de 1 august 2022.
Guvernul speră ca prin aceste măsuri să aducă la bugetul de stat un surplus de 2,2 miliarde de lei în 2022, respectiv 13,4 miliarde de lei (0,9% din PIB) în 2023.
Amenințarea pandemiei nu a trecut
Dincolo de presiunile economico-financiare, companiile din România nu au scăpat, așa cum se spera, de amenințarea pandemiei de coronavirus.
Deși autoritățile din domeniul Sănătății nu au anunțat sau anticipat deocamdată introducerea de noi restricții, companiile ar trebui să se pregătească pentru posibilitatea destul de mare ca astfel de măsuri să fie anunțate, arată sursa citată.
Raportul notează că în precedentele valuri ale pandemiei a existat foarte puțin timp între anunțarea restricțiilor și aplicare lor efectivă, deci companiile nu trebuie să se aștepte că vor fi prevenite din timp.
Ultimele evoluții fac ca noul val de Covid-19 să se facă foarte probabil resimțit în lunile august – septembrie 2022, iar mediul de afaceri va trebui să se confrunte cu noi restricții impuse de autorități.
Școlile, activitățile sportive și spitalele se află de asemenea pe lista celor care vor avea de suferit de pe urma acestor posibile restricții.
„Cred că vârful noului val va fi undeva pe la 10.000 – 12.000 de cazuri înregistrate zilnic. Dar nu numărul de cazuri este important, ci modul în care va evolua boala. Dacă vom avea de-a face cu manifestări mai puțin grave, care nu vor necesita spitalizare și tratamentul simptomatic, împreună cu izolarea, vor fi suficiente, atunci nu ar trebui să avem probleme”, a declarat Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.
Piața imobiliară poate salva economia
Spre deosebire de alte țări din regiune, România poate înregistra un reviriment economic mult mai rapid, grație pieței imobiliare puternice, arată raportul citat.
Deși la nivel internațional imobiliarele reprezintă în acest moment un vector al crizei economice, țara noastră este mult mai puțin afectată, în condițiile în care anul trecut s-au vândut doar în București 15.000 de apartamente noi, la o populație reală de 3,2 milioane de oameni.
Totuși, administrația locală pune piedici în calea dezvoltării pieței imobiliare, prin întârzierea eliberării autorizațiilor de construcții cu mult peste termenul – limită prevăzut de lege, arată sursa citată.
În primul trimestru din 2022 creșterea economică a fost mult peste aștepările analiștilor economici (avans trimestrial de 5,2% și anual de 6,5%), consecință a cererii domestice care a consemnat o revigorare semnificativă.
Trebuie amintit că așteptările analiștilor economici prevedeau pentru primele trei luni din 2022 un avans economic trimestrial în preajma procentului de 2%, jumătate din datele oficiale publicate de Institutul Național de Statistică.













































