Putin în New York Times

Faptul că Vladimir Putin a ales New York Times, cel mai prestigios ziar al Americii, este un argument pentru a face loc editorialului său în sertarul cu discursuri istorice.

Ultimele eforturi diplomatice pentru Siria

Rusia a reuşit, prin iniţiativa sa de luni (8 septembrie), să oprească încă odată cronometrul numărătoarei inverse a loviturilor aeriene americane asupra Damascului. Propunerea de a plasa arsenalul de arme chimice al regimului Assad sub control internaţional a deschis în cursul lucrurilor o răscruce care promite o soluţie diplomatică. Administraţia americană a decis să mai dea o şansă diplomaţiei, lăsând însă pe masă şi opţiunea militară. Preşedintele SUA, Barack Obama, a cerut Congresului să amâne dezbaterea pe marginea mandatului militar cerut pentru intervenţia dorită asupra Siriei. Liderul de la Casa Albă a salutat inţiativa rusă arătându-şi disponibilitatea de a sprijini cu bună-credinţă toate demersurile presupuse de aceasta. Acestea au şi început deja, şefii diplomaţiilor rusă şi americană, Serghei Lavrov şi John Kerry se întâlnesc azi (joi 12 septembrie). În acest context, mesajul trimis de Vladimir Putin vine să consolideze ofensiva diplomatică a Rusiei, un aliat de lungă durată al Siriei şi un avocat, aşa cum au arătat-o veto-urile opuse de această ţară de două ori, în 2011 şi 2012, atunci când comunitatea internaţională a încercat să obţină în Consiliul de Securitate o rezoluţie care să condamne atrocităţile comise de regimul Assad.

Siria,o intervenţie complicată

Putin se adresează direct Americii – leit-motive printre fraze „şoc” 

Discursul preşedintelui rus este o înşiruire de argumente pentru care comunitatea internaţională, în general, şi Statele Unite, în special, nu ar trebui să aleagă calea armelor pentru a rezolva criza siriană. Este viziunea cea mai autorizată a Kremlinului faţă de cum ar trebui să se întâmple lucrurile în politica mondială. Vladimir Putin nu consideră că în Siria are loc o luptă pentru democraţie, ci un conflict pentru putere într-o ţară fragmentată etnic şi religios – unde o intervenţie nu ar face decât să complice încă şi mai mult lucrurile. Liderul de la Kremlin critică recursul Americii la soluţii militare, trecând în revistă efectele secundare ale unor intervenţii umanitare trecute, precum cele din Irak, Afganistan sau Libia. Mai mult, el consideră periculoase astfel de demersuri când sunt purtate în afara cadrului legal al Naţiunilor Unite – legând de ele chiar posibilitaea disoluţiei acestei instituţii, aşa cum s-a întâmplat cu antecesoarea ei, Liga Naţiunilor, cu puţină vreme înainte de al Doilea Război Mondial. Totodată, Putin atrage atenţia că într-o lume complicată şi turbulentă, legislaţia internaţională trebuie respectată ca o condiţie necesară păstrării echilibrului şi păcii mondiale. Nu în ultimul rând, liderul rus se declară împotriva a ceea ce el numeşte „excepţionalismul american” ca practică în politica externă. Însă, poate cel mai important lucru strecurat în discurs este recunoaşterea şi de către Moscova a utilizării armelor chimice în atacul de la 21 august din periferiile Damascului – doar că, spre deosebire de opinia generală a comunităţii internaţionale, aceasta nu este atribuită regimului Assad, ci opoziţiei, ca act menit să provoace o intervenţie a „puternicilor patroni” străini – o acuzaţie directă la adresa SUA şi Franţei.

Războiul din Siria în piețele financiare

Iată câteva extrase din discursul lui Vladimir Putin:

Este posibil ca Naţiunile Unite să aibă soarta Ligii Naţiunilor

Fondatorii Naţiunilor Unite au înţeles că deciziile ce privesc războiul şi pacea trebuie luate doar prin consens şi, cu acordul Americii, veto-ul membrilor permanenţi ai Consiliului de Securitate, a fost sanctificat în Carta Naţiunilor Unite. Înţelepciunea profundă a acestei decizii a stat la baza stabilităţii relaţiilor internaţionale vreme de decenii.

Nimeni nu doreşte ca Naţiunile Unite să aibă soarta Ligii Naţiunilor, care s-a prăbuşit pentru că nu avea la dispoziţie o balanţă reală. Acest lucru însă este posibil dacă statele cu influenţă evită Naţiunile Unite şi acţionează militar fără autorizarea Consiliului de Securitate.

Putin nu poate opri America

Intervenţia în Siria „ar putea dezechilibra întregul sistem al legii şi ordinii internaţionale”

O potenţială intervenţie a SUA împotriva Siriei, în ciuda puternicei opoziţii din partea a numeroase ţări şi a unor importanţi lideri politici şi religioşi, inclusiv Papa, va produce şi mai multe victime inocente şi escaladarea, chiar, extinderea conflictului, mult dincolo de frontierele Siriei. O intervenţie va duce la creşterea violenţei şi va dezlănţui un nou val de terorism. Ar putea submina eforturile multilaterale de a rezolva problema nucleară iraniană, conflictul israeliano-palestinian şi ar destabiliza şi mai mult Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. Ar putea dezechilibra întregul sistem al legii şi ordinii internaţionale.

UE îl împinge pe Putin la negocieri

Nu sunt mulţi susţinători ai democraţiei în Siria

Siria nu este martoră la o luptă pentru democraţie, ci la un conflict armat între guvern şi opoziţie, purtat într-o ţară multireligioasă. Nu sunt mulţi susţinători ai democraţiei în Siria. Dar sunt, în schimb, mult prea mulţi luptători Al-Qaeda şi extremişti de toate felurile. Departamentul de Stat al Statelor Unite a catalogat organizaţiile Al Nusra Front şi Islamic State of Iraq and the Levant, care luptă alături de opoziţie, drept organizaţii teroriste. Acest conflict intern, alimentat cu arme venite din străinătate, oferite opoziţiei, este unul dintre cele mai sângeroase din lume.

Fără mandat ONU, intervenţia SUA constituie o agresiune

Nu protejăm guvernul sirian, ci apărăm dreptul internaţional. Trebuie să utilizăm Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite. Credem că apărarea dreptului şi ordinii în lumea complexă şi turbulentă de azi este unul dintre puţinele moduri în care putem evita ca relaţiile internaţionale să nu devină haotice. Legea a rămas încă lege şi trebuie să o respectăm indiferent că ne place sau nu. Potrivit actualei legislaţii internaţionale, utilizarea forţei este permisă doar pentru auto-apărare sau prin decizia Consiliului de Securitate. Orice altceva este inacceptabil sub Carta Naţiunilor Unite şi ar constitui un act de agresiune.

Nu Assad a folosit armele chimice

Nimeni nu se îndoieşte că în Siria au fost utilizate gaze toxice. Dar avem toate motivele să nu credem că au fost utilizate de armata siriană, ci de forţele opoziţiei, pentru a provoca intervenţia puternicilor lor patroni străini, care s-ar alătura, astfel, fundamentalismului. Informaţiile potrivit cărora militanţii ar pregăti un alt atac – de această dată asupra Israelului – nu pot fi ignorate.

Vladimir Putin îi ia apărarea lui Edward Snowden, numindu-l „apărător al drepturilor omului”

America nu se sprijină decât pe forţă brută

Este alarmant că intervenţia militară în conflictele interne ale altor ţări a devenit un loc comun pentru Statele Unite. Este aceasta în interesul pe termen lung al Americii? Mă îndoiesc. Milioane de oameni din întreaga lume privesc America drept un model de democraţie, dar aceasta nu se sprijină decât pe forţă brută, adunând coaliţii sub sloganul „cine nu este cu noi este împotriva noastră”.

Rusia avertizează SUA: O intervenţie în Siria va avea consecinţe extrem de grave

Este extrem de periculos să încurajezi oamenii să se creadă excepţionali

Colaborarea şi relaţia mea personală cu preşedintele Obama este marcată de o încredere în creştere. Am ascultat cu atenţie mesajul său către naţiune, de marţi. Şi nu aş fi de acord cu accentul pus de el asupra excepţionalismului american, când a spus că politica Statelor Unite este „ceea ce face ca America să fie diferită. Este ceea ce ne face excepţionali”. Este extrem de periculos să încurajezi oamenii să se creadă excepţionali, indiferent de motivaţie. Sunt ţări mari şi ţări mici, bogate şi sărace, unele cu tradiţii democratice şi altele care încă îşi caută drumul spre democraţie. Politicile lor diferă. Suntem cu toţi diferiţi, dar când cerem binecuvântarea Domnului nu trebuie să uităm că Dumnezeu ne-a creat egali.