Ministru delegat pentru Afaceri Europene, GEORGE CIAMBA, povestește pentru QMagazine ce a reuşit România în două luni de zile.

Citește și: Primul studiu științific privind „lupta anticorupție” din România. Cifrele care SPULBERĂ mitul

PRIORITĂȚILE UNUI MANDAT COMPLEX

Ne apropiem deja de încheierea primei jumătăţi a mandatului Președinţiei României la Consiliul Uniunii Europene. Nu a fost o perioadă ușoară nici pentru Europa, nici pentru România. Cum vedeţi felul în care România a dus la îndeplinire până acum acest mandat?

Deținem acest mandat într-o perioadă complicată, cu multe dosare sensibile pe masă, cu alegeri europarlamentare care se apropie și cu o retorică electorală pe care nu o putem ignora. Pot spune însă că începutul arată promițător.

Președinția română a încheiat un număr semnificativ de dosare care au ca obiect teme delicate. În această ecuație a contat foarte mult decizia politică a prim-ministrului României de a avansa aceste subiecte pe agendă. Mobilizare maximă a fost și din partea colegilor mei miniștri, care au menținut un nivel de dialog ridicat cu omologii lor, pentru obținerea de majorități calificate care să ducă la acorduri.

Au fost aproape 60 de dosare legislative în care s-a reușit negocierea de acorduri provizorii cu Parlamentul European, dar acest număr nu este relevant pentru că datele se schimbă de la o zi la alta. Președinția română la Consiliul UE a avut aproximativ 130 de trialoguri.

Sunt reuniunile interinstituționale pentru obținerea de acorduri provizorii între Consiliu, Comisie și Parlamentul European. Aș mai aminti că în aproape două luni am organizat 800 de evenimente și reuniuni, dintre care 400 au fost grupuri de lucru.

Le mulțumesc pe această cale tuturor diplomaților, experților și funcționarilor care muncesc pentru obținerea acestor rezultate foarte bune. Este important să rămânem concentrați pe toate temele pe care ni le-am stabilit ca prioritare atunci când am preluat Președinția.

Care ar fi temele pe care vedem amprenta României în aceste două luni?

Urmează o perioadă electorală, cu multe dezbateri în această notă. Totuși, acordurile obținute de noi vizează dosare care nu sunt deloc ușoare. Ca Președinție, ne-am propus să promovăm digitalizarea, inovația și conectivitatea.

România a reușit să obțină acorduri provizorii cu Parlamentul European pe mai multe dosare importante care vizează aceste domenii. Aș enumera aici: drepturile de autor, programul Europa Digitală sau relația dintre platformele online și comercianți.

Trebuie să profităm de fiecare ocazie pentru a comunica ce se întâmplă la Bruxelles. Este un bun antidot împotriva populismului și euroscepticismului.

În aceste două luni s-au făcut pași importanți în a îmbunătăți drepturile sociale la nivel european prin acordul care vizează directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată pentru părinți și îngrijitori, cu o contribuție majoră în promovarea egalității de gen.

Și în domeniul finanțelor au fost făcuți pași importanți, prin obținerea unui acord cu privire la distribuția transfrontalieră a fondurilor de investiții, pentru a oferi întreprinderilor acces mai simplu și mai rapid la surse de finanțare în întreaga Europă. Este doar un exemplu.

Siguranța cetățenilor este o temă aflată pe o poziție prioritară pentru Președinția română. S-a reușit obținerea unui acord privind accesul autorităților de aplicare a legii la informații financiare pentru prevenirea, descoperirea și investigarea anumitor tipuri de infracțiuni, o metodă eficientă pentru combaterea terorismului, de exemplu. Putem continua cu multe alte exemple.

Și cum administraţi presiunea timpului? Mandatul este unul scurt. Acesta în particular, date fiind alegerile euro-parlamentare, care bat la ușă.

Spre deosebire de alte președinții, România are la dispoziție mult mai puțin timp pentru a purta aceste negocieri pentru că trebuie să se încadreze în mandatul actualului Parlament European. Acesta este și motivul pentru care avem un nivel de ambiție ridicat, un ritm intens de lucru. Desigur, nu pot să iasă toate negocierile așa după cum ne-am propus, dar depunem toate eforturile pentru a încheia cât mai multe acorduri.

Noi am arătat și vom continua să arătăm că suntem un partener credibil de dialog, onest și imparțial, elemente esențiale pentru un mandat de succes în fruntea Consiliului Uniunii Europene.

Eu sunt optimist că vom atinge majoritatea obiectivelor pe care ni le-am asumat la 1 ianuarie 2019. Scepticilor le recomand să ne evalueze prin prisma rezultatelor noastre care deja sunt vizibile și recunoscute la nivel european și internațional.

UNIUNEA EUROPEANĂ – ÎNTRE CRIZĂ ȘI OPTIMISM

Consiliul Uniunii Europene versus Comisia Europeană: aceasta este perspectiva oricărui cititor mediu informat atunci când privește dinamica politicilor europene. Cât este adevăr și cât este inexactitate în această grilă de lectură?

Nu aș spune că este o relație tensionată între Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene. Ca Președinție, o vedem ca pe o relație de colaborare. Comisia este un partener de dialog extrem de important. Bineînțeles, există diferențe de opinie, dar asta nu însemnă că avem disensiuni majore sau vreun fel de conflict.

Este foarte important să privim această perioadă de mare responsabilitate într-un mod echilibrat.

Punctez de fiecare dată când am ocazia că România, în perioada deținerii Președinției Consiliului Uniunii Europene, s-a angajat să fie un actor imparțial, echidistant, un broker onest.

Din această poziție, ne-am asumat să ascultăm toate statele membre, indiferent cât de complicat este subiectul.

Prin tratate, instituțiile Uniunii Europene sunt foarte bine definite. Vă spuneam mai devreme că de la începutul președinției noastre au fost organizate peste 100 de trialoguri, acele reuniuni la care participă actorii principali în luarea deciziilor: Consiliul UE, Parlamentul European și Comisia. Acordurile obținute acolo, uneori după nopți de negociere, sunt rezultatele dialogului dintre cei trei factori de decizie.

Multă lume se întreabă: ce viitor pentru Uniunea Europeană? Creșterea euroscepticismului în Uniunea Europeană arată că discuţiile despre viitorul Uniunii sunt nu doar necesare ci și imperative. Președinţia României acoperă atât perioada alegerilor europarlamentare cât și prima perioadă de negocieri pentru viitoarea Comisie Europeană. Este pregătit statul român să fie un partener care contează în această dezbatere?

Discuțiile despre viitorul Europei sunt ample, iar noi, ca Președinție a Consiliului Uniunii Europene, suntem profund angajați în dezbateri. Vă aduc în atenție că, pe 19 februarie, Consiliul Afaceri Generale, pe care l-am prezidat în calitate de reprezentant al Consiliului Uniunii Europene, a adoptat un set de concluzii extrem de importante pentru garantarea de alegeri europene libere și corecte.

A fost un semnal politic extrem de important pentru scrutinul care se va desfășura în perioada 23-26 mai 2019. O cooperare la nivel european este absolut necesară pentru asigurarea securității electorale și a legitimității alegerilor pentru Parlamentul European din mai.

Acest pachet cuprinde protejarea valorilor democratice ale Uniunii în era digitală, consolidarea rezilienței societăților și cetățenilor europeni, protejarea datelor și a infrastructurii electorale în Uniune, consolidarea securității cibernetice, creșterea transparenței online, combaterea amenințărilor hibride și aprofundarea cooperării externe în materie electorală.

Nu în ultimul rând, ne concentrăm și pe combaterea fenomenului dezinformării. În documentul adoptat de Consiliu au fost menționate în mod direct sursele rusești care recurg tot mai des la strategii de dezinformare.

Am adus toate acestea în discuție pentru a înțelege mai bine ce se întâmplă în jurul nostru. Dumneavoastră aminteați de creșterea euroscepticismului în Uniunea Europeană. Și aceste campanii de dezinformare contribuie la asta.

Dar este nevoie, cu siguranță, și de o ajustare, de o reconectare a proiectului UE și a elitelor politice naționale și europene la nevoile curente și așteptările cetățenilor, pentru a combate eficient dimensiunile anti-europene, anti-sistem sau anti-elite ale actualelor manifestări populiste și eurosceptice.

Vom rămâne un actor activ și constructiv în cadrul procesului de reflecție privind viitorul Uniunii Europene. Eu cred că dezbaterile privind consolidarea proiectului european trebuie să fie axate pe identificarea unor soluții concrete pentru revigorarea credibilității sale, atât pe scena internațională, cât, mai ales, în raport cu așteptările cetățenilor europeni.

De aceea, anumite tendințe actuale de a accentua în dezbaterile despre viitorul Europei clivajele clasice – nord/sud, est/vest, state membre vechi/state membre noi, nucleu/periferie – este de multe ori contraproductivă. O astfel de abordare reprezintă un obstacol în eforturile de consolidare a Uniunii și trebuie să facem efortul de a promova viziuni consensuale, axate pe unitate și coeziune la nivel european.

Un alt subiect care devine sensibil după Brexit: Uniunea Europeană se va mai extinde? Sau a intrat într-un proces de restrângere?

Extinderea Uniunii este o idee la care țin foarte mult și pe care o văd indisolubil legată de viitorul UE ca actor regional.

Un proiect european viabil trebuie să proiecteze stabilitate și prosperitate în vecinătatea sa imediată, în special în regiunea Balcanilor de Vest. O Uniune Europeană puternică și eficientă, capabilă să integreze noi membri, ar corespunde atât interesului statelor membre, cât și al candidaților și aspiranților.

Împreună cu negociatorul şef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier

Președinția României la Consiliul UE își propune avansarea politicii de extindere, cu atât mai mult cu cât negocierile de aderare la UE stimulează, ca și în cazul României de dinainte de 2007, procesul de transformare și democratizare a societăților, dar și atașamentul pentru valorile și principiile europene.

60
de dosare
legislative negociate

130
de trialoguri (întâlniri trilaterale
între Consiliu, Parlament și
Comisia Europeană)

400
de grupuri de lucru

400
de alte evenimente
și reuniuni

ÎNTRE SUA ȘI RUSIA

Nici extern, situaţia Uniunii Europene nu este una fericită. Statele Unite ale Americii, mai ales odată cu noua administraţie Trump, nu își ascund lipsa de simpatie și dezacordul faţă de multe din politicile Uniunii Europene. România, o ţară care are pilon al strategiei sale externe tocmai o viziune euro-atlantică, poate deveni puntea și intermediarul pentru relansarea relaţiilor dintre SUA și Europa?

Oscilațiile puternice care au marcat în ultimii ani raportările reciproce în relația SUA-UE nu reprezintă un element de noutate absolută în istoria relațiilor transatlantice.

Au mai existat astfel de episoade și în trecut, însă nu au condus la o slăbire a solidarității sau a solidității relației între cele două țărmuri ale Atlanticului. Elementele de convergență au prevalat întotdeauna.

Este însă un moment bun ca UE să reflecteze cu pragmatism și să acționeze pentru concretizarea ambițiilor sale globale și, mai ales, pentru promovarea și consolidarea multilateralismului.

În pofida evoluțiilor din ultimii ani pe scena internațională, parteneriatul transatlantic rămâne, cu certitudine, pilonul sistemului internațional bazat pe reguli și garantul securității globale.

România, ca Președinție a Consiliului Uniunii Europene își propune în cadrul programului său de lucru să sprijine consolidarea rolului UE în arhitectura multilaterală globală şi în salvgardarea ordinii internaționale bazate pe reguli.

Întrevedere cu Fiona Hill, asistent special al președintelui SUA și director pentru Europa și Rusia.

De asemenea, România are un profil unic în plan regional și în Uniunea Europeană, în măsură a contribui la menținerea unității transatlantice în fața provocărilor actuale.

De aceea, în cadrul mandatului Președinției, dialogul cu partenerii americani și europeni pentru consolidarea relației transatlantice reprezintă un element prioritar.

Având în vedere natura esențial strategică a cooperării cu SUA, este salutar faptul că suntem unul dintre cei mai relevanți aliați ai SUA în Europa, iar Parteneriatul Strategic cu Washingtonul este un pilon esențial al politicii noastre externe.

Relansarea relațiilor dintre Europa și SUA depinde de un cumul de factori, nu exclusiv de viziunile proamericane sau euroatlantice ale unor state membre.

Depinde și de presiunile securitare regionale și globale, care impun o abordare comună, dar și de apartenența la o comunitate de valori care trebuie promovate și apărate astăzi, poate mai mult decât oricând.

Împreună cu  reprezentantul special al Statelor Unite ale Americii pentru Ucraina, Kurt Volker

Rusia este celălalt vecin neprietenos al Uniunii Europene. Directiva Gazelor, o realizare a Președinţiei României la Consiliul UE, aduce Uniunea Europeană ca actor principal în ceea ce a fost văzut până acum ca o afacere a Rusiei cu Germania. Cum să o citim?

Cu siguranță că Directiva Gazelor este o realizare importantă a mandatului nostru la Președinția Consiliul Uniunii Europene.

Aici a fost vorba despre asumarea unei decizii politice curajoase de către doamna prim-ministru.

Să nu uităm că acest dosar nu s-a aflat pe agenda președințiilor anterioare. Consider că demersul întreprins de statele membre și instituțiile europene trebuie înțeles strict ca un efort comun pentru asigurarea unui cadru unitar și transparent privind interconectările în domeniul gazelor naturale cu state terțe care să contribuie la materializarea angajamentului Uniunii Europene pentru consolidarea securității energetice, ca pilon esențial al Uniunii Energiei.

Măsurile cuprinse în propunerea legislativă în discuție vor genera efecte pozitive pe termen lung, care depășesc aria de aplicabilitate sau de incidență a proiectului Nord Stream 2 sau a oricărui alt proiect existent sau în derulare la acest moment.

Prin propunerile agreate, se va asigura extinderea aplicabilității normelor care reglementează piața internă a gazelor naturale a UE și în cazul conductelor de transport de gaze dintre un stat membru și o țară terță, până la frontiera teritoriului statului membru și a mării teritoriale a acestuia.

Astfel, cadrul juridic al UE va deveni mai coerent, va asigura o transparență sporită și va oferi securitate juridică investitorilor în infrastructura de gaze și utilizatorilor rețelelor.

Totodată, faptul că Președinția României la Consiliul Uniunii Europene a reușit, într-un termen atât de scurt, să obțină, din partea statelor membre, mandatul pentru inițierea negocierilor cu Parlamentul European și să ajungă la un acord politic inter-instituțional într-o singură rundă de negocieri demonstrează, pe de o parte, capacitatea noastră de a genera soluții constructive iar, pe de altă parte, capacitatea și voința statelor membre de a acționa împreună în atingerea unor obiective comune.

Szabolcs Takács, ministru de stat pentru politici europene în cadrul Oficiului Prim-ministrului Ungariei

Problema migraţiei este o problemă care, deși nu afectează direct România, are consecinţe și asupra României. Uniunea Europeană este departe de a avea un punct de vedere comun cu privire la chestiunea migraţiei. Credeţi că este momentul găsirii unui punct de vedere comun european și unei soluţii comune europene, sau problema ar trebui să rămână prerogativă a statelor membre?

Crizele cauzate de subiectul migrației cărora Uniunea și statele membre au fost nevoite să le facă față în anii din urmă au sporit atenția acordată acestui fenomen și au dus la evaluarea măsurilor și politicilor pe care Uniunea le implementează pentru a răspunde acestei provocări.

Cu toate că statisticile din ultimul an arată că numărul migranților ilegali a scăzut considerabil față de anii anteriori, provocarea rămâne considerabilă.

Eforturile la nivel UE sunt canalizate spre promovarea de măsuri care să permită gestionarea la sursă a problemelor, pentru evitarea repetării unor situații de criză. În paralel, se încearcă identificarea unor soluții mai eficiente de funcționare a Sistemului european comun de azil.

Acțiunile UE în gestionarea acestei provocări sunt direcționate pe trei componente principale: în primul rând, acțiunea de întărire a cooperării cu statele de origine și de tranzit ale migrației ilegale. După cum probabil știți, recent, a avut loc în Egipt, la Sharm El-Sheikh, un Summit între liderii UE și cei ai statelor Ligii Arabe, ale cărui concluzii subliniază necesitatea de a stabili o agendă pozitivă pentru intensificarea cooperării, care să meargă dincolo de gestionarea conflictelor și a crizelor și să vizeze dezvoltarea unor proiecte comune cu aceste state.

Promovarea unei agende de cooperare pentru dezvoltare cu aceste state va fi de natură să contribuie, pe termen mediu și lung, inclusiv la un mai bun control al migrației ilegale.

O a doua componentă, la fel de importantă, face referire la consolidarea securității frontierelor externe ale Uniunii.

Trebuie să facem referire, în context, la faptul că Președinția României la Consiliul UE a obținut, la sfârşitul lunii februarie, după un efort susținut, acordul statelor membre pentru începerea negocierilor cu Parlamentul European pe o propunere legislativă esențială pentru îndeplinirea acestui obiectiv: extinderea mandatului Agenției Europene pentru Paza Frontierelor și Garda de Coastă (Frontex).

Astfel, Agenția se va putea implica în punerea în aplicare a politicii de returnare și în cooperarea cu statele terțe, iar efectivele sale vor fi crescute prin contribuțiile statelor membre.

Am început deja (la 27 februarie) negocierile politice cu PE privind acest dosar și sperăm să îl finalizăm cât mai curând.

Care este viitorul spaţiului Schengen?

Pentru că ați întrebat de viitorul spațiului Schengen, trebuie să precizez faptul că măsurile de consolidare a frontierelor externe ale Uniunii servesc în mod direct și evident obiectivului de consolidare a acestui spațiu de liberă circulație, care reprezintă una dintre valorile adăugate certe ale proiectului european.

În ceea ce privește reformarea Sistemului European Comun de Azil, cea de-a treia componentă a abordării cuprinzătoare a UE privind migrația, ne propunem ca Președinție să căutăm soluții echilibrate, care să răspundă preocupărilor cât mai multor state membre și, nu în ultimul rând, să ducă la rezultate concrete pentru o gestionare eficientă a fluxurilor de migrații și a efectelor secundare pe care le generează.

Soluțiile nu sunt facile, iar ceea ce putem face ca Președinție este să stimulăm discuțiile între statele membre pentru identificarea de soluții constructive și pe această dimensiune.