Isărescu, suținut de guvernanții pe care i-a criticat constant

Coaliţia de guvernământ PSD-ALDE s-a sfătuit şi a decis să îl susţină pe Mugur Isărescu pentru obţinerea unui nou mandat de guvernator al Băncii Naţionale a României (BNR). Aceasta, deşi actualul şef al băncii centrale a criticat politica actualei guvernări.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a avut luni o întâlnire cu premierul Viorica Dăncilă.

„Discuţia pe care am făcut-o astăzi cu doamna prim-ministru ne-a dus la concluzia că vom merge pe reînnoirea mandatului domnului Mugur Isărescu“, a declarat Tăriceanu, după şedinţa Birourilor permanente reunite ale celor două Camere.

„Deci are susţinerea noastră, iar în viitorul Consiliu de Administraţie, conform ponderii actuale în Parlament, PSD va avea patru locuri şi ALDE un loc, două locuri va avea PNL, iar un loc revine USR“, a mai spus liderul ALDE.

Această schimbare de atitudine atât a liderului ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, cât și a președintelui interimar al PSD, Viorica Dăncilă, nu mulțumește pe toți membrii coaliției de guvernământ.

Unul dintre cei care a anunțat că nu-l va vota pe Mugur Isărescu este senatorul ALDE Daniel Zamfir care consideră că sub domnia „ Ayatollah-ului”, România va rămâne un El Dorado pentru băncile străine.

„Presiunea constanta pe care Mugur Isărescu a făcut o asupra Guvernului a dat roade. Intr un moment nu tocmai ușor pentru Guvern, încolțit din toate părțile, Ayatollah-ului ii reușește din nou. Manipularea de a pune in carca guvernului inflația a reușit și ea, deși este răspunderea BNR. Cel mai longeviv Guvernator de pe planetă își trece în palmares următoarele:
1. Cea mai îndatorată populație din UE;
2. Cel mai mic grad de intermediere financiară din UE- de zece ori sub mediaeuropeană!
3.Romanii plătesc costuri triple cu creditarea fata de media europeană, in timp ce băncile străine au profituri triple fata de media europeană;
3.A impus un ROBOR netransparent, “umflând ” ratele românilor.
Toate astea, bineînțeles, in numele stabilității financiare, pe care iată, toată Europa o apreciază. E limpede cred, pentru toată lumea, de ce nu l lasă oamenii ăștia sa plece.
Romania va ramane in continuare El Dorado pentru băncile străine. Cred in continuare că personajul e unul expirat, care a făcut rău României și din păcate va mai face.
Eu va asigur că rămân același: voi vota împotriva lui Isărescu și sper sa fie multi parlamentari care să facă la fel”, a scris Daniel Zamfir pe pagina sa de Facebook.

Nici Lia Olguța Vasilescu, vicepreședinte al CSM, nu îl va vota pe Mugur Isărescu pentru încă un mandat la în fruntea BNR. Ea s-a declarat surprinsă de decizia luată în Coaliție.

De asemenea, Liviu Pleșoianu, care și-a anunțat candidatura pentru președinția PSD, se întreabă pe pagina de Facebook cine este „coaliția asta”, întrucât cei doi lideri, Dăncilă și Tăriceanu, nu au întrebat pe nimeni înainte de a lua această decizie.

„Mugur Isărescu – din nou la BNR. Are, cică, “susținerea Coaliției” pentru un nou mandat. Dar cine e “coaliția” asta!? Dăncilă, Tăriceanu și încă doi oameni de la PSD și de la ALDE!? Pe Zamfir, de la ALDE, l-a întrebat cineva? Pe mine și pe colegii de la PSD ne-a întrebat cineva? Cum era cu “dictatorul”, …”democraților”!?”, a scris Pleșoianu pe Facebook.

Lovitură pentru stabilitatea financiară

Şeful BNR va beneficia astfel de suportul guvernanţilor la nici trei săptămâni după ce a criticat dur politica Executivului.

„Ordonanţa 114 din 2018, adoptată fără consultarea prealabilă a Băncii Naţionale, fără negocieri, discuţii, consultări cu industria bancară şi mai ales cu Banca Centrală Europeană, aşa cum cere Tratatul de funcţionare al Uniunii Europene, a reprezentat un risc sever la adresa stabilităţii financiare prin afectarea mecanismului de transmisie a politicii monetare şi prin impactul material semnificativ asupra sistemului bancar”, spunea Mugur Isărescu, la 5 iunie 2019, potrivit Agerpres.

Emisă la sfârşitul anului trecut, Ordonanţa 114/2018 stabilea impozitarea activelor financiare ale băncilor în cazul unui nivel al ROBOR mai mare de 2%, contribuţie numită iniţial de autorităţi „taxă pe lăcomie”. Ulterior, în luna mai a acestui an, a intrat în vigoare OUG 19/2019, care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă, luându-se în calcul indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC).

Risc sistemic: deficitul bugetar

Totodată, Isărescu s-a declarat nemulţumit în general de evoluţia datelor macroeconomice în actuala guvernare, precum şi pe durata guvernărilor anterioare, tot cu PSD la cârmă.

„Principalul risc sistemic este legat de tensionarea echilibrelor macroeconomice din România. Este adevărat că economia României a arătat în perioada ce a urmat recentei crize financiare o creştere economică susţinută, mai ales după 2013”, a spus guvernatorul.

El a punctat însă că „acest ritm de creştere impresionant pe care l-a consemnat economia României, şi care a contribuit la diminuarea decalajului faţă de media Uniunii Europene, a fost însă asociat cu creşterea importantă a consumului, în dauna investiţiilor, mai ales în dauna investiţiilor publice”.

Potrivit şefului băncii centrale, soluţia constă în „reducerea treptată a deficitului bugetar în direcţia atingerii Obiectivului pe Termen Mediu (MTO)”, precum şi în „accelerarea reformelor structurale”.

România a încheiat anul trecut cu un deficit bugetar de 3% din Produsul Intern Brut, la limita convenită cu Comisia Europeană.

Credibilitate ştirbită

De asemenea, Isărescu a dezavuat public iniţiativa guvernanţilor de a repatria aurul deţinut de România la Londra, arătând că disputele declanşate în jurul acestui subiect au produs efecte negative.

„Toată această avalanşă de ştiri negative privind plasamentul nostru la Londra a făcut mult rău ţării, ne-a ştirbit din credibilitatea noastră şi din credibilitatea ţării”, a afirmat guvernatorul BNR, adăugând că „şi dacă aurul ar fi depozitat în totalitate în ţară, nu îţi aduce niciun avantaj”.

În viziunea lui Isărescu, marele avantaj în a păstra o rezervă internaţională este să dea credibilitate şi să reducă costurile de finanţare.

„Deci în loc să te coste 6% când te împrumuţi pe plan extern, să te coste numai 4%, cam cât dăm acum. Şi ăla e câştig. Mare! Mai ales că avem o datorie externă substanţială. Acela este câştigul”, a spus guvernatorul.

România depozitează la Banca Angliei 61 tone de aur, reprezentând circa circa 60% din rezerva totală de aur.