24735161

A fascinat de-a lungul timpului pictori celebri, fotografi de renume, regine, și a făcut senzație pe podiumul de prezentare a cunoscuților designeri Yves Saint Laurent, Kenzo sau Jean Paul Gaultier.Vorbim despre ia românească, pe care o sărbătorim pe 24 iunie.

Cultură

IA – chintesența poporului român

A fascinat de-a lungul timpului pictori celebri, fotografi de renume, regine, și a făcut senzație pe podiumul de prezentare a cunoscuților designeri Yves Saint Laurent, Kenzo sau Jean Paul Gaultier.

Vorbim despre ia românească, pe care o sărbătorim pe 24 iunie.

Originea iei e pierdută în timp. Studiile arată că ar fi fost purtată de civilizația Cucuteni (5500 î.Hr. – 2750 î.Hr.), una dintre cele mai vechi civilizații din Europa şi denumită după satul cu același nume din apropierea Iașilor. Alţii spun că denumirea iei vine de la numele localităţii dobrogene „Mahmud-IA“. Cert este că ia a înglobat de-a lungul mileniilor chintesența a ceea ce avea să devină poporul român de astăzi. La rândul său, unul dintre cei mai străluciți reprezentanți ai artei secolului al XX-lea și totodată unul dintre principalii inițiatori ai artei moderne, Henri Matisse, fascinat de complexitatea iei, a surprins detaliile bluzei tradiţionale româneşti, nu de puţine ori, în picturile şi în desenele sale. De asemenea, pictorul și revoluționarul român Constantin Daniel Rosenthal a fost fermecat de frumuseţea portului românesc. În tabloul „România revoluţionară”, acesta o reprezintă pe Maria Rosetti, englezoaică la origine şi soţia lui C.A. Rosetti, îmbrăcată în ie şi purtând năframă.

a-romania-revolutionara-constantin-daniel-rosenthal-1850

„Un monument în sensul propriu al cuvântului”

Bucata de pânză albă de bumbac sau borangic a însumat creativitatea, măiestria și frumusețea interioară a femeilor din orice colț de țară care au cusut-o. Motive folclorice din Bucovina, Dobrogea, Banat, Transilvania sau Oltenia se găsesc brodate, cu fir de mătase, cu ață simplă sau cu mărgele, de mâna pricepută a femeii de la sat. S-ar putea spune că în ie stă dovada istoriei poporului nostru pentru că influențele popoarelor care ne-au dominat la o vreme sau alta se găsesc pe motivele înflorate ale iei.

Academicianul și diplomatul român Mircea Maliţa spunea, în lucrarea „România – Din tezaurul portului popular tradițional”: „Costumul românesc este un monument în sensul propriu al cuvântului. … Costumul românesc ne scoate din domeniul artei și ne duce în acela al istoriei. Pentru mine, el nu se asociază cu hora satului, cu cimiliturile și cu poveștile populare; el rimează cu perfecta și armonioasa așezare a comunității libere, care a știut să străbată toate intemperiile istoriei prin neîntrecutul său sistem de autoghidare și adaptare“.

regina-maria-fotografiile-fac-parte-din-fototeca-muzeului-national-de-istorie-a-romaniei

 


De la Regina Maria la Tom Ford

De la țăranca ce mergea la munca pământului până la nobilime, ia a fost purtată cu mândrie. Regina Maria, cunoscută în istorie ca o mare iubitoare de artă populară, a rămas în amintirea multora cu imaginea în care era îmbrăcată în portul popular pe care l-a revoluționat cu pricepere. Străvechea bluză tradiţională românească şi-a pus amprenta pe întreaga ținută regală și a reîmprospătat şi înnobilat costumul popular autohton, iar astăzi o putem admira în garderoba actriţelor de la Hollywood (Katie Holmes, Kate Moss, Anne Hathaway, Alexa Chung, Halle Berry şi multe altele) sau pe catwalk-ul marilor prezentări de modă de la New York, Paris, Londra şi Milano. Amintim aici colecţiile semnate Yves Saint Laurent, primul designer care a introdus ia românească în colecţiile sale (1981), Oscar de la Renta (începutul anilor 2001), Jean Paul Gaultier (2006), Isabel Marant şi Tom Ford (2012).

60690329

Portul popular, mărturie vie a trecutului poporului român

Pentru a afla mai multe despre originile iei, l-am întrebat pe Marcel Lutic, etnograf la Muzeul Etnografic al Moldovei din Iaşi şi preşedinte al Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova, despre vechimea şi însemnătatea portului popular al românilor. „Strămoşii noştri, înainte de a îmblânzi animalele, şi-au ţesut aşternuturi din plante. După secole, reuşind să domesticească animalele, au obţinut de la ele materia primă necesară (lână, păr), din care au ţesut îmbrăcăminte şi, apoi, podoabe pentru ei şi pentru locuinţe. Ca element strict utilitar, costumul popular este legat de condiţiile geografico-climatice, de ocupaţii şi mai ales de meşteşuguri; ca element de podoabă, este legat de cele mai importante ceremonii şi obiceiuri, devenind prin aceasta purtătorul unor vechi tradiţii, în care se reflectă concepţia societăţii respective cu privire la starea socială, la vârstă”, a declarat, pentru Q Magazine, preşedintele Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova. „Format în decursul unei foarte lungi perioade de timp, ca o creaţie colectivă, costumul popular a devenit un adevărat document al culturii populare, demonstrând străvechea locuire a teritoriului carpato-danubiano-pontic de către români. Dezvoltat pe străvechiul fond traco-iliric, în tiparele caracteristice dacice, costumul popular a dăinuit până astăzi datorită ştiinţei creatoare anonime de a-l păstra prin formă, ornamente, cromatică şi semnificaţii, de a-l integra în forme noi, adaptate altor perioade istorice”, a concluzionat Marcel Lutic.

Alaptarea e Iubire de Cristina Nichitus Roncea

 

Ia românească, între brand, tradiţie şi business

Despre ia care a dăinuit până astăzi şi despre adaptarea acesteia la moda zilelor noastre, am stat de vorbă cu trei tinere de succes care şi-au spus că tradiţia nu poate pieri şi au transformat portul tradițional într-o afacere profitabilă, redând iei strălucirea şi respectul de care se bucura odinioară. Aşa se face că străvechea ie, chintesenţa poporului român, a devenit acum o bluză purtată cu lejeritate pe stradă, cu blugi, cu fuste lungi sau cu pantaloni scurți, cu pantaloni eleganți în stilul clasic Chanel, cu balerini sau chiar cu tocuri stiletto.

geanta-dama4

 

„Dor de Românesc”

Nicoleta Chirică este fondatoarea brandului Iutta. Creează genți cu modele folclorice românești. Nu poate spune exact când a întâlnit prima dată un obiect tradițional românesc. Tot ceea a făcut a fost dictat de spiritul românesc „pe care îl dobândim când ne naștem pe meleagurile acestei țări”. Pentru ea, adevărata probă de foc a constat în materializarea spiritului autentic pentru a putea împărtăși mai departe către alți oameni care simțeau ce simțea și ea.

„Știam că iubirea pentru «românesc» există, însă am conștientizat o lipsă a valorificării autenticului din noi. Și-așa s-a născut întregul proiect Iutta. El nu a început ca o afacere, ci ca un proiect drag, de suflet. În cele din urmă, afacerea s-a dovedit doar o nouă etapă în creșterea acestui proiect de răspândire și prețuire a «Dorului de românesc». Acum, când Iutta a devenit un brand, ceea ce, în termeni de business, putem numi afacere de succes, eu nu pot decât să mă bucur și să fiu recunoscătoare pentru acele frânturi din copilărie: tradițiilor din Moldova, jocurilor, bunicilor, sculpturilor tatălui meu. Toate sinapsele au condus spre asta”, mărturisește Nicoleta Chirică, pentru Q Magazine.

img_4269.1_1

 

Portofele din piele și genți multifuncționale

„La mai puțin de un an de la înființare, Iutta a lansat cea de-a doua colecție numită «Dor de Românesc», care are la bază motive reprezentative din principalele regiuni ale țării, redate pe genți din material textil sau piele naturală. Simbolurile alese reflectă tradiția fiecărei zone și exprimă principalele valori ale acesteia, putând fi regăsite și în arhitectura veche sau straiele populare românești. Cu timpul, bazându-mă pe feedbackul primit, am declinat motivele deja îndrăgite pe portofele din piele și pe o nouă serie de genți multifuncționale. Din acest punct, în viitorul apropiat văd brandul cât mai departe în ceea ce privește strategia de business și deschiderea internațională, dar cât mai aproape de inima și de gustul celor cu dor de românesc”.

lana-5

Folclorul românesc pe hainele Puma

Lana Dumitru are 25 de ani și este primul designer român care a lansat propria jachetă pentru brandul Puma. Lana s-a remarcat prima dată la şapte ani, când a lansat un volum de poezii. Fascinată de modă, a urmat facultatea de design. Este un mare fan al artei naive și al artei populare românești pentru că, spune ea, simbolurile sunt simple, dar totodată puternice. În creațiile sale reușește să îmbine într-un mod surprinzător tehnologia cu arta.

„Sunt româncă, așa că nu am descoperit folclorul românesc, ci m-am născut în el. Vrând, nevrând, am remarcat că e frumos și inspirațional. Folclorul este una dintre sursele mele de inspirație. În 2009, când am creat rochia cu motive etno și print digital, era pentru a încerca să atrag atenția asupra motivelor populare românești, pe care nimeni nu dorea să le poarte atunci. Mă bucură că am creat un trend apoi. A fost o temă, un subiect care merita asta. Inspirația, dar și existența noii tehnologii a printului digital mi-au permis această fuziune. Cred că folclorul cu modernul se îmbină în momentul în care traduci motivele respective, le prelucrezi într-o manieră contemporană, și nu când le iei mot-a-mot, golind lăzi de zestre, tăind petice din ii și fote și cosându-le pe obiecte vestimentare”, declară Lana Dumitru pentru Q Magazine.

10632773_10204081302487286_4231833995982364206_n

Primul designer român care a creat pentru Puma

„Povestea este următoarea: am câștigat un concurs, care avea ca premiu producerea jachetei propuse de participant, o singură bucată. Am creat o schiță în Photoshop, care ulterior a câștigat concursul. Jacheta a fost produsă de către Puma într-un singur exemplar ca premiu, iar mai apoi am pus poze cu aceasta pe Facebook, unde am avut un feedback uimitor! Oamenii mergeau la reprezentanța Puma cu o fotografie a jachetei pentru a o achiziționa. Datorită acestui feedback, Pumaa decis să lanseze o ediție limitată a acestei jachete care s-a vândut atât online, cât și în magazine. A fost o serie limitată Lana pentru Puma. Happy end!”, mărturiseşte Lana Dumitru (momentan locuieşte în Londra, unde este doctorand) care, între timp, a realizat scaunul Lana pentru Photoliu.com – „primul meu proiect de mobilier” și tricourile Lana X Britnic – „colaborarea mea cu un poet digital”.

silvia-floarea-toth

Folclorul din casa bunicilor

Silvia Floarea Thot a adus costumele populare de pe Valea Someșului în marile orașe  europene. A descoperit portul popular natural pentru că a crescut cu folclorul în casă. Bunicul ei era cojocar, iar bunica îl ajuta mereu. În anii ’80 încă era ceva normal ca femeile să coasă hainele pe care le purtau. În satul Mocod, femeile chiar își coseau singure costumul de nuntă, o iarnă întreagă. Își aleg singure culorile, modelele florale și temele brodate. Unul dintre costumele adunate de Silvia chiar are brodată pe piept Coloana Infinitului.

„Când eram mică nu aveam voie să ating lucrurile pe care le făcea bunicul, dar îmi plăcea să îl privesc cum lucrează. Bunica cosea noaptea, la lumina lămpii, în lunile de iarnă și început de primăvară. Eu vedeam totul ca pe o pictură. Era fascinant să îi văd cum confecționează paltoane, zadii etc. Asta mi-a marcat copilăria. Pe la 15 ani eram și pasionată de modă și am realizat că îmi doream lucruri pe care nu mi le permiteam. Am început să port costumele la biserică în zilele de sărbătoare. L-am purtat pe al bunicii, apoi pe al mamei, dar doream ceva nou. Apoi am găsit la bunica în ladă costume mai vechi, uitate, şi le-am recondiționat”, povesteşte Silvia Floarea Thot pentru Q Magazine.

Expoziţia de costume tradiţionale care face înconjurul lumii

Pasionată de fotografie, Silvia s-a îmbrăcat în costume și şi-a făcut câteva autoportrete pe care le-a postat pe Facebook. Impresionată de feedback-ul pozitiv şi de încurajările jurnalistei Cristina Liberis, care i-a propus o expoziție în București, tânăra a ajuns în centrul atenţiei graţie costumelor tradiţionale pe care le-a promovat: „Expoziția a avut un succes extraordinar. Am rămas surprinsă să văd câți au venit la ArCuB și la Ateneu să vadă expoziția și să fotografieze costumele. Între 22 și 30 iulie, expoziția de costume va fi prezentă la Roma, la Muzeul Luigi Pigorini, în cadrul Festivalului Internațional Tinere Talente Românești. Voi avea 30 de costume și fotografii ce vor fi prezentate alături de alte obiecte de patrimoniu de la Muzeul Grăniceresc Năsăudea și Muzeul Satului. Între 26 și 29 august, colecția va fi prezentată la Viena, în cadrul proiectului Romania 3D, care va mai cuprinde un concert al Izabelei Barbu din repertoriul Mariei Tănase, expoziție de fotografie, de costume și prezentarea video a câteva dintre monumentele brâncovenești. Vor mai urma anul acesta expoziții la New York și Boston.”

Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top