Încă un tun al lui Băsescu

Ţinta numărul unu: legendarul, de acum, pachet al legilor siguranţei naţionale, a cărui tergiversare face ca serviciile de la noi să funcţioneze după legi arhaice, din 1991-1992, când România nu era membru NATO sau UE. O linişte suspectă pe subiectul reformei din servicii Tăcerea care s-a aşternut în ultimii trei ani peste reforma serviciilor secrete – deşi atât de importantă – nu este întâmplătoare, iar în acest moment, potrivit unor surse politice de prim rang, se pregăteşte, discret, asumarea răspunderii guvernului Boc pentru legile în cauză.
De ce tensionatul subiect al reformei în servicii a fost abandonat, la un moment dat?Explicaţiile sunt multiple: în timpul guvernării Tăriceanu, în 2007-2008 mai ales, Traian Băsescu nu avea o majoritate parlamentară necesară pentru ca legile respective să treacă în forma dorită de el şi, în special, de serviciile înseşi.Exista un risc major să aibă câştig de cauză legile concurente, elaborate de PNL, care isterizaseră atât de tare serviciile secrete, încât directorul SPP a acuzat public chiar că ar fi fost elaborate de „grupuri de interese", pe care, evident, nu le putea nominaliza.Apoi, 2008-2009 au fost ani electorali încinşi la roşu, cu alegeri locale, parlamentare, europarlamentare şi prezidenţiale, iar declanşarea unor dispute pe tema atribuţiilor serviciilor, în acel context, nu era deloc o idee bună.Traian Băsescu, exponent al intereselor serviciilor, ca unul provenind din sistem, ştie că are nevoie de două elemente pentru ca lucrurile să iasă cum trebuie: o majoritate confortabilă în Parlament şi, mai ales, un termen-limită care să justifice trecerea cât mai rapidă a pachetului prin legislativ. 2011 e perfect din acest punct de vedere, pentru că intrarea fără legi în următorul ciclu electoral, anul viitor, ar reaprinde discuţiile despre rolul ocult al serviciilor în alegeri.Pe de altă parte, felul cum guvernul Boc a patentat asumarea răspunderii pe bandă rulantă e exact exerciţiul de care Băsescu avea nevoie pentru a se asigura că nu vor fi probleme.O comisie de pomană, pentru că „nu există ambientul necesar"Acesta e motivul pentru care celebra comisie parlamentară specială pentru elaborarea noilor legi ale siguranţei, deşi avea termen de predare 1 sepxembrie 2010, nu numai că nu a elaborat nicio lege, dar nici măcar nu s-a prea întrunit.
Foarte interesant însă, comisia e condusă nu de Opoziţie, ci de PD-L, partidul lui Băsescu.De ce s-a ajuns în această situaţie stranie explică, pentru Inpolitics, membri ai comisiilor de resort, reprezentanţi ai Opoziţiei.Astfel, fostul ministru al Apărării Teodor Atanasiu, membru al comisiei SRI, spune, tranşant, că preşedintele Traian Băsescu şi liderii PD-L vor să treacă legile siguran?ei na?ionale prin asumare guvernamentală, deoarece comisia parlamentară specială care ar fi trebuit să lucreze la aceste legi nu s-a întrunit nici măcar o singura dată, iar preşedintele acestui for, pedelistul Cezar Preda, s-a scuzat spunând că, în Parlament, „nu exista ambientul" necesar trecerii acestor legi speciale.„La noi, la comisia SRI, s-a decis că nu se vor discuta aceste legi.S-a vrut înfiin?area unei comisii parlamentare speciale.Iată că această comisie specială nu s-a întrunit nici măcar o singură dată.
Personal, eu am solicitat ca un raport de activitate al acestei comisii să parvină şi comisiei SRI, pentru a afla şi noi ce se întâmplă acolo, ce se urmăreşte. Cu toate acestea, preşedintele acelui for, pedelistul Cristian Preda, s-a scuzat spunând că, momentan, în Parlamentul României nu există ambientul necesar trecerii acestor legi speciale.Atunci, eu i-am spus că această comisie nu mai are niciun rost, de ce să o mai ?inem, trebuie să o dizolvam.Nu vede toată lumea că este vorba despre o comisie care există doar pe hârtie, un for care nu face absolut nimic?Eu cred că actuala Putere urmăreşte să îşi asume răspunderea pe acest pachet legislativ.Asta în condi?iile în care, aşa cum vedem cu to?ii, în Parlament, pedeliştii nu au niciun chef să lucreze pe marginea acestor legi", ne-a explicat fostul ministru al Apărării.Un alt parlamentar, membru al comisiei speciale pentru legile siguranţei, Marian Săniuţă, are o poziţie asemănătoare.„Deoarece trăim în România, ţara în care este posibil orice, nu excludem ca Puterea să îşi asume răspunderea pe legile siguran?ei na?ionale, deşi, momentan, este «linişte totală» în acest domeniu", declară fostul ministru pesedist al Internelor, pentru Inpolitics.„
E bine să nu excludem nimic.Am văzut, într-adevăr, că multe legi esen?iale pentru noi au fost trecute într-o fericire prin asumare.Ce să facem?Democra?ia e departe de a fi un sistem perfect, dar este cel mai bun pe care îl cunoaştem până acum.Cât despre stadiul în care se află aceste legi, e linişte totală momentan.
E ca dupăSărbători", ne-a declarat, mai în glumă, mai în serios, Marian Săniuţă.Claudiu Săftoiu: „Legile siguranţei sunt puse la poprire cu bună ştiinţă"Fostul director al SIE, Claudiu Săftoiu, este, şi el, de părere că există în acest moment tentaţia instaurării unui regim legislativ pentru serviciile autohtone, specific, mai degrabă, republicilor estice.„Legile siguranţei sunt puse la poprire cu bună ştiinţă, între altele şi pentru că, după cum se ştie, criza justifică, teoretic, schimbări esenţiale în politica de securitate a României.Pe de altă parte, suntem în cel de-al doilea mandat al unei preşedinţii care amână sine die termenele de schimbare a managementului şi a viziunii politicilor de securitate în România.
Lucru care nu mă miră, deşi există proiecte depuse atât de Putere, cât şi de Opoziţie, care vizează inclusiv capacitatea internă de curăţire a serviciilor de informaţii şi a componentelor de securitate româneşti de celebrele cozi de topor, ce au făcut mai mult politică decât intelligence. Îmi amintesc însă şi felul cum preşedintele a anunţat, încă de la începutul mandatului, că serviciile sunt singurele reformate, poate de aceea numirile în funcţii de conducere din ultimii ani, inclusiv a mea, au fost unele de suprafaţă, inutile, întârziate şi redundante în interesele de putere", spune Săftoiu.„În schimb, trebuie să punem pe seama serviciilor capacitatea de persuasiune pe plan diplomatic, mai ales în imediata vecinătate a României, în condiţiile în care scorul ţării la capitolul încredere e unul dintre cele mai scăzute", adaugă, ironic, fostul director al SIE.El crede, în acelaşi timp, că trecerea legilor siguranţei prin asumarea răspunderii „ar reprezenta o politizare sigură a activităţii serviciilor, ceea ce ar putea conduce la un regim specific mai degrabă republicilor estice decât unui stat modern, membru al UE".Alba-neagra cu legile siguranţeiAcum doi ani, în februarie, pachetul de legi ale siguranţei aflat pe rol, în Parlament, a fost scos de pe ordinea de zi tocmai pentru a face loc noilor legi care trebuiau elaborate de comisie, iar în prezent nu mai avem, deci, nici legile vechi, nici pe cele noi.Pachetul de legi privind siguranţa naţională este format din cinci proiecte legislative: legea siguranţei, legile privind organizarea SRI şi SIE, statutul ofiţerului de informaţii, precum şi legea privind activitatea de informaţii şi contrainformaţii.Pachetul de legi a fost discutat şi în CSAT.Reamintim că, acum câ?iva ani, pachetul de legi ale siguranţei fusese elaborat de o comisie de la Cotroceni într-o formă scandaloasă, în care ofiţerul de informaţii ar fi primit puteri sporite, putând inclusiv să efectueze anchete premergătoare urmăririi penale.PNL s-a opus acestei forme şi a mers exact pe concepxul invers, adică al limitării drepxurilor şi atribuţiilor ofiţerului de informaţii, interzicând inclusiv folosirea de către servicii a ofiţerilor acoperiţi în Parlament, în Guvern, în sindicate şi presă.O altă temă viu disputată o constituie drepxul serviciilor de a derula afaceri pentru sporirea bugetului, lucru de asemenea aspru criticat de partide importante ori de societatea civilă, pentru că lasă loc unor abuzuri nepermise într-un regim democratic.Guvernul Tăriceanu mai dorea trecerea serviciilor sub control civil şi propunerea numirii şefilor de către premier, nu de către preşedinte, înfiinţarea unui organism special de intercepxare a telefoanelor, trecerea SPP la MAI şamd.De ce vrea SRI fuziunea cu SIEBăsescu, în schimb, este adepxul Comunităţii de Informaţii, o structură care să grupeze toate serviciile şi care să fie coordonată de un consilier prezidenţial.
Cât despre şeful SRI, George Maior, acesta are un obiectiv încă şi mai năstruşnic, exprimat de mai multe ori în interviurile ultimilor ani: fuziunea dintre SRI şi SIE.Fostul preşedinte Emil Constantinescu decripxează, pentru Inpolitics, această dorinţă: „Este o manevră prin care se doreşte, după părerea mea, ştergerea unor urme.Mai precis, cele două servicii şi-au încălcat grav atribuţiile, în sensul căSIE acţionează fără jenă pe teritoriul României, iar SRI peste hotare, şi acest lucru nu are cum să nu lase urme, într-o formă sau alta, ceea ce ar putea conduce cândva, în viitor, la un scandal foarte mare.Prin fuziunea celor două servicii, s-ar crea un organism unic, cu posibilitatea legală de a acţiona atât în exterior, cât şi în interior, astfel că nu ar mai exista probleme".
Constantinescu este însă scepxic vizavi de succesul unui asemenea demers: „Sunt interese şi orgolii prea mari la mijloc pentru a reuşi vreodată să se pună de acord".Surse politice spun însă că legile siguranţei nu au zăcut, chiar, neatinse în ultimul an.Mai precis, ele au fost modificate, dar nu în comisia de resort, ci la Cotroceni, unde sunt făcute strict după dorinţa serviciilor şi a lui Băsescu, şi de unde ar urma să fie pasate, discret, guvernului Boc, spre adopxare prin asumarea răspunderii.Nu e greu de imaginat ce impact ar avea asupra viitoarelor alegeri şi a democraţiei, în general, adopxarea unor asemenea legi cruciale într-o formă securistică, dacă e să îl cităm pe fostul premier Tăriceanu.Cum actuala Opoziţie nu are însă posibilitatea să treacă o moţiune de cenzură prin Parlament, e foarte probabil că aşa se va întâmpla în perioada ce urmează.  P.S.
Interesant de urmărit, la momentul respectiv, dacă se va confirma un zvon de dată recentă, potrivit căruia, dintre noile legi de funcţionare ale SRI şi SIE, va dispărea interdicţia temporară a foştilor şefi de implicare în politică, după terminarea mandatului. Ştiu ei, George Maior şi Răzvan Ungureanu, de ce…