S-a putut vedea, chiar și de la București, că peisajul în care navigăm este unul în care toți avem din ce în ce mai multe aspirații dar și mai puține împliniri și că sunt mulți cei care acționează dar tot mai puțini cei care decid. Și de această dată, implicit sau explicit, în studiile sau rapoartele lansate înainte sau cu ocazia evenimentului, în reflectarea media a lucrărilor, dar și în numeroasele luări de poziție, s-au regăsit practic toate provocările globale cărora decidenții ar fi trebuit să le găsească la timp cele mai bune soluții.
Saltul României: primul pas, un Davos autohton
Luările de poziție au vizat subiecte cum ar fi: mediul înconjurător și penuria de resurse, abilitățile în ocuparea locurilor de muncă și capitalul uman, egalitatea de gen, investițiile pe termen-lung, infrastructură și dezvoltare, securitate alimentară și agricultură, investiții și comerț internațional, viitorul internetului, criminalitatea la nivel mondial și anti-corupția, incluziune socială și viitorul sistemului financiar. La acestea s-au adăugat: escaladarea tensiunilor în plan geopolitic, recrudescența diverselor fațete ale terorismului, pandemiile de tot genul precum și noul context energetic european și global.
„Globalizarea” radicalismului
Lectura celor mai multe dintre pozițiile exprimate de către participanții la eveniment ne relevă faptul că, printre aspectele care ar trebui să fie mai atent studiate de către toți actorii societali, trebuie să se afle: mix-ul exploziv dintre geopolitică și geoeconomie; provocările noii paradigme tehno-industriale; segmentarea pieței muncii și decalajele între venituri; accesul limitat la resursele productive și la programele de formare profesională; volatilitatea de nouă generație a pieței internaționale de capital, tehnologie și informații comerciale; impredictibilitatea dimensiunii spațiu și timp. Unii dintre participanții la Forumul Economic Mondial de la Davos au atras atenția asupra unor riscuri la adresa stabilității globale cum ar fi „globalizarea” radicalismului, conflictul pentru dominaţie geopolitică şi comercială dintre SUA, Europa şi Rusia, criza din Ucraina, prăbuşirea preţurilor petrolului şi reziduurile toxice lăsate de criza financiară mondială pe pieţe şi mai ales în economia americană. Printre subiectele sensibile care se regăsesc în majoritatea intervențiilor, mai găsim temerile legate de creditarea mai strictă din SUA, aprecierea dolarului american, încetinirea economiei chineze (numită de o mare personalitate a pieței de capital „aterizare bruscă”) și implozia „superciclului” mărfurilor.
A rezultat că anul 2016 poate deveni un reper temporal al recrudescenței populismului în Europa; că asistăm la accentuarea insecurității la nivel global și la o criză a refugiaților cu consecințe impredictibile; că nu se înregistrează plusul dorit la nivelul creșterii economice, iar piețele rămân în continuare instabile; că pot avea loc evenimente cu consecințe greu de estimat – rezultatul referendumului din Marea Britanie privitor la părăsirea Uniunii Europene, evoluțiile politice și economice din Rusia sau pe care le generează atitudinea Rusiei, reformele pe care își propune să le facă China.
Revoluţia industrială 4.0
Unul dintre subiectele cap de afiș al ediției din acest an a Forumului a fost a patra revoluție industrială. Ceea ce pare să se fi dorit în acest an este să se identifice și să se facă operațional un sistem agregat de circumscriere a acestei revoluții pentru a putea fi înțeleasă adecvat, stimulată flexibil și integrată în logica noii dezvoltări. Specialiștii care au studiat fenomenele pendinte de acest etaj revoluționar al devenirii societății noastre ne spun că vectorii acestei revoluții sunt: climate de lucru aflate în dinamică și multidimensională schimbare; creșterea ponderii și a relevanței societale a clasei de mijloc în economiile emergente; schimbări climatice preocupante, constrângerile tot mai mari exercitate de balanța resurselor naturale; volatilitatea geopolitică aflată în dinamică amplificare; preocuparea tot mai acută a consumatorilor planetei față de aspectele etice și de cele conexe cu respectarea intimității; „grizonarea” planetei noastre; sporul demografic puternic asimetric în diversele regiuni ale globului; dinamica impresionantă a procesului de urbanizare. Este absolut necesar ca și în România, toate aceste subiecte sensibile să fie pe primul loc pe agendele decidenților publici, să facă obiectul dezbaterilor din mediul academic, să reprezinte subiecte preferate de dezbatere publică și să fie în agenda fiecărui cetățean.
Articole Similare
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
