Magistratura se prăbușește în România. Președintele ÎCCJ, Corina Corbu, îi scrie premierului. Document

Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina Corbu, a transmis marți, 8 noiembrie, o scrisoare adresată premierului Nicolae Ciucă prin care atrage atenția că pierderea judecătorilor cu experiență și reducerea plajei de selecție pentru viitorii magistrați, vor produce efecte negative profunde asupra calității actului de justiție, în detrimentul cetățeanului.

• Q MAGAZINE FAȚĂ ÎN FAȚĂ CU ALEXANDRU BALAN. PION. SPION. TRĂDĂTOR
• CCR dă câștig de cauză AUR: numirea membrilor CA din SRTv și SRR este neconstituțională
• Criza facturilor neplătite lovește economia
• Moțiunea de cenzură, citită în Parlament
• Programul SAFE. 12 vulnerabilități critice — procedurale, juridice, financiare și strategice — care expun statul român. Avertismentul ignorat

Corina Corbu îi propune premierului să reflecteze la o serie de măsuri care ar putea contracara efectele negative din sistemul judiciar.

Astfel, măsurile pe care președintele ÎCCJ le propune sunt: asumarea de către toate puterile statului a necesității stabilității și previzibilității statutului judecătorilor; adoptarea de către Executiv a unui plan concret privind îmbunătățirea progresivă a condițiilor de muncă în cadrul instanțelor judecătorești, cu identificarea și garantarea surselor corespunzătoare de finanțare pentru asigurarea infrastructurii și logisticii necesare; luarea măsurilor legislative și administrative necesare pentru combaterea supraîncărcării și pentru favorizarea procesului de ocupare rapidă a posturilor vacante în cadrul sistemului judiciar; identificarea în comun a măsurilor adecvate pentru creşterea gradului de atractivitate a profesiei de judecător, inclusiv sub aspectul statutului profesional; implicarea reprezentanților sistemului judiciar în procesul de consultare sau, după caz, procesul decizional, cu privire la orice modificări de natură a afecta în concret statutul judecătorilor; transparentizarea procesului decizional privind aspectele care țin de statutul judecătorilor, inclusiv de latura financiară a acestuia.

Vă prezentăm textul integral al scrisorii președintelui ÎCCJ, Corina Corbu.

„Stimate domnule prim-ministru,

Vă rugăm să primiţi acestă corespondenţă în contextul obligaţiei comune care revine tuturor celor trei puteri ale statului de a asigura o funcţionare echilibrată şi eficientă a serviciilor publice, precum şi de a conferi un conţinut efectiv valorilor fundamentale care caracteriză funcţionarea democratică a statului.

În contextul evoluțiilor recente privind numărul pensionărilor din cadrul sistemului judiciar, care prefigurează o nouă criză a resursei umane, pe fondul unei situații deja critice din perspectiva supraîncărcării și a condițiilor de muncă din cadrul acestui serviciu public, considerăm că este imperios necesară îmbunătățirea comunicării dintre cele trei ramuri ale puterii de stat și identificarea unor modalități de coordonare a acțiunilor acestora pentru a garanta capacitatea sistemului judiciar de a depăși acest moment dificil.

Menţinerea funcţionalităţii sistemului judiciar şi asigurarea unor resurse umane corespunzătoare, prin valorificarea experienței şi a competenţei profesionale a judecătorilor în funcţie, dar şi prin garantarea unei nivel cât mai înalt de competitivitate în cadrul procedurilor de recrutare, reprezintă o condiţie premisă pentru un sistem judiciar eficient, iar stabilitatea acestuia trebuia asigurată în special în considerarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor deserviți de serviciul public al justiţiei.

Conform evaluării noastre, soluția pentru atenuarea acestui nou val de pensionări, pentru asigurarea unei plaje de selecție adecvate a viitorilor judecători, precum și pentru menținerea pentru cât mai mult timp în funcție a celor experimentați rezidă în consolidarea statutului judecătorilor și în asumarea de către Legislativ și Executiv a stabilității și previzibilității acestui statut. De asemenea, îmbunătățirea progresivă (dar într-un ritm susținut și perceptibil) a condițiilor de muncă în cadrul instanțelor judecătorești este esențială pentru asigurarea calității activității acestora și pentru asigurarea stabilității resursei umane, cu consecinţe directe asupra calităţii actului de justiţie.

Peste tot în lume magistratura este gândită ca o profesie de carieră, stabilitatea în funcție a judecătorilor asigură echilibrul, experiența și competența care trebuie să constituie pietrele de susținere ale acestei profesii. Or, dincolo de garanția juridică a inamovibilității, stimularea celor mai competenți colegi juriști în a-și alege și a-și păstra o carieră în cadrul sistemului judiciar rezidă și în garanții de natură pragmatică, printre care și aceea ca elementele definitorii ale statutului lor să se păstreze stabile de la momentul intrării și până la momentul ieșirii din profesie. Ca urmare, securitatea financiară a judecătorilor, atât sub aspectul remunerației, cât și a pensiei ocupaționale, trebuie supusă acelorași principii.

În legătură cu aceste aspecte, urmare a discuțiilor purtate în spațiul public pe tema pensiei ocupaționale a judecătorilor, precum și ca urmare a apariției unor informații privind existența unui raport de evaluare al Băncii Mondiale (care nu a fost dat publicității și nu a fost comunicat sistemului judiciar), precum și a existenței unor grupuri de lucru/de experți constituite pe aspecte specifice ținând în special de latura financiară a statutului judecătorilor (și din care nu fac parte reprezentanți ai sistemului judiciar sau la lucrările cărora reprezentanții sistemului judiciar au fost invitați doar tangențial sau pentru a furniza informațiile necesare), s-a generat în cadrul sistemului judiciar o stare de preocupare, de îngrijorare și de neîncredere în caracterul loial al cooperării dintre cele trei puteri ale statului, care agravează în mod decisiv ritmul ieșirilor din sistem prin pensionare.

Acest nivel ridicat de preocupare, agravat de lipsa de transparență în ceea ce privește procesul decizional privind aceste aspecte și de declarațiile contradictorii apărute în spațiul public, a stat la baza unor reacții ferme ale sistemului judiciar, atât la nivel managerial, cât și la nivelul corpului judecătorilor.

După cum cunoașteți, prin Rezoluția adoptată la București, la data de 28 octombrie 2022, președinții instanțelor de ultim grad de jurisdicție – Înalta Curte de Casație și Justiție și curțile de apel –   au subliniat că statutul judecătorilor este unul de rang constituțional – reperele sale fiind consacrate în prevederile art.124 alin.(3) și art.125 din Constituția României-.

Ca urmare, s-a apreciat că este necesară asumarea de către toate puterile statului a principiilor stabilității şi previzibilității acestui statut, cu evitarea experimentelor legislative.

Sub aspectul specific al adoptării vârstei standard de pensionare, o astfel de modificare legislativă ar trebui să nu afecteze drepturile judecătorilor aflați în funcție și să facă obiectul unei reglementări cu caracter gradual, etapizat. Oricum, o astfel de creștere graduală a vârstei de pensionare ar trebui corelată cu  ritmul de îmbunătățire a condițiilor de muncă.

S-a mai arătat că este imperios necesară îmbunătățirea progresivă a condițiilor de muncă la nivelul instanţelor judecătoreşti, care ar trebui asumată printr-un document strategic cu caracter concret care să cuprindă în mod detaliat obiectivele de investiții asumate, termenele de finalizare şi sursele de finanțare.

Deosebit de relevant, prin Rezoluția menționată s-a subliniat cărepunerea în discuție, periodic, la intervale scurte de timp și în lipsa unor justificări obiective, întotdeauna în sens negativ, a statutului judecătorilor agravează situația resurselor umane prin creșterea presiunii și încărcăturii psihice a acestei funcții și are, în final, un efect negativ asupra calității actului de justiție, în detrimentul cetățeanului.

Ulterior, începând cu data de 31 octombrie 2022, au fost convocate adunările generale ale judecătorilor de la toate instanțele judecătorești.

Examinând aspectele legate de stabilitatea statutului judecătorului, ca garanție a independenței justiției, prin Hotărârea nr.5/31 octombrie 2022, Adunarea generală a judecătorilor instanței supreme a decis să solicite celorlalte puteri ale statului să respecte statutul constituțional al judecătorilor, ale cărui repere constituţionale se regăsesc în prevederile art. 124 alin. (3) și art. 125 din Constituția României, şi să îşi asume principiile stabilității și previzibilității acestui statut.

Judecătorii Înaltei Curți au solicitat Executivului și Legislativului să respecte principiul cooperării loiale între puterile statului, astfel încât orice demers legislativ privind  modificarea condițiilor de acordare a pensiilor de serviciu ale judecătorilor să fie făcut cu consultarea reală şi efectivă a sistemului judiciar, evitând afectarea statutului judecătorilor în funcție prin măsuri intempestive și populiste care ar  afecta grav echilibrul sistemului judiciar și garanțiile de independență ale acestuia.

Pentru a hotărî astfel, corpul judecătorilor instanței supreme a avut în vedere, în esență, că reglementarea constituțională dată statutului judecătorului, legea organică națională, normele europene, cât şi jurisprudența Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, au statuat că regimul pensiei de serviciu ţine de statutul judecătorilor şi care, împreună cu cel al salariilor, interdicţiilor şi incompatibilităţilor, constituie elemente indisolubil legate de independența puterii judecătoreşti, garantată de legea fundamentală.

Or, independența justiției reprezintă unul dintre pilonii care stau la baza statului de drept, conform art. 12 alin. (3) din Constituția României iar protecţia tuturor drepturilor fundamentale ale cetățenilor depinde în mod indisolubil de existenţa unui sistem judiciar competent, independent şi imparțial.

Ca urmare, independenţa justiţiei, sub toate aspectele sale, inclusiv cele de natură financiară, nu este un privilegiu al sistemului judiciar, ci o obligaţie a statului care izvorăşte din dreptul fiecărui individ la o instanţă imparţială.

Rezultă așadar că o modificare a dispozițiilor legale privind pensia judecătorilor, mai ales în timpul exercitării funcției acestora, încalcă principiul independentei justiției.

Condițiile privind acordarea pensiei ocupaționale a judecătorilor, inclusiv în ceea ce privește vârsta de pensionare a judecătorilor și cuantumul pensiei, reprezintă o compensație parțială a condițiilor de munca, a riscurilor și a responsabilităților pe care le implică exercitarea acestei profesii.

O modificare intempestivă a vârstei de pensionare, care ar afecta inclusiv statutul juridic al judecătorilor în funcție, ar avea, fără îndoială, repercusiuni atât asupra dezvoltării carierei judecătorilor cât și asupra organizării instanțelor.

În contextul adoptării, la 17 octombrie 2022, a Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor (prin care s-au reconfirmat regulile de pensionare în sistemul judiciar) readucerea în discuție a statutului judecătorilor, la un interval scurt de timp şi fără o consultare prealabilă cu sistemul judiciar ar încălca obligaţia de colaborare loială între puterile statului.

De asemenea, avansarea, în spaţiul public, a unui alt prag al vârstei de pensionare a judecătorilor este de natură să producă un dublu efect negativ asupra situației resurselor umane disponibile în cadrul sistemului judiciar, prin creșterea nesiguranţei cu privire la stabilitatea carierei descurajându-se, pe de o parte, ocuparea acestor funcţii cu personal cu un nivel înalt al cunoştinţelor juridice și agravându-se, pe de altă parte, ritmul ieșirilor din sistem prin pensionare.

Prin pierderea judecătorilor cu experiență, care sunt astfel descurajați să rămână în funcție în situația în care îndeplinesc actualele condiții de pensionare, respectiv prin reducerea plajei de selecție pentru viitorii judecători, este cert că se vor produce efecte negative profunde asupra calității actului de justiție, în detrimentul cetățeanului.

Statutul judecătorilor este unul de rang constituțional – reperele sale fiind consacrate în prevederile art. 124 alin. (3) și art. 125 din Constituția României – fapt ce reclamă obligaţia asumării de către toate puterile statului a principiilor stabilității şi previzibilității acestui statut, cu evitarea experimentelor legislative.

Or, pentru ca sistemului judiciar să-şi atingă obiectivele şi să-şi îndeplinească atribuţiile este esenţial ca judecătorii, odată ce au îmbrăţişat această carieră, să aibă certitudinea stabilităţii ei. Condiţiile de exercitare şi de încetare a funcţiei trebuie asigurate prin lege fără interferente legislative, în sens negativ, și să rămână constante pe parcursul carierei.

Sub aspectul specific al adoptării vârstei standard de pensionare, astfel cum s-a vehiculat în spațiul public, o astfel de modificare legislativă ar trebui să nu afecteze drepturile judecătorilor aflați în funcție și să facă obiectul unei reglementări cu caracter gradual, etapizat. Oricum, o astfel de creștere graduală a vârstei de pensionare ar trebui obligatoriu corelată cu  ritmul de îmbunătățire a condițiilor de muncă.

Hotărâri prin care se afirmă aceleași principii privind asigurarea stabilității și previzibilității statutului judecătorului, precum și necesitatea ca puterile statutului să coopereze loial asupra acestor aspecte au fost adoptate în adunările generale ale judecătorilor de la toate cele 16 curți de apel, de la toate cele 42 tribunale şi 4 tribunale specializate, precum și de la marea majoritatea a judecătoriilor, doar la 10 judecătorii acest proces fiind încă în desfășurare.

Principiile reținute în hotărârile adoptate de adunările generale ale judecătorilor sunt în deplină concordanță cu documentele cu caracter internațional, inclusiv cele ale instituțiilor Consiliului Europei și ale Uniunii Europene, precum și cu jurisprudența Curții Constituționale a României în această materie.

Chestiunile privind ritmul îngrijorător al ieşirilor din sistem prin pensionare, precum şi necesitatea sporirii atractivității carierei de judecător reprezintă chestiuni antamate de către partenerii externi şi de preşedintele Înaltei Curţi, atât în cadrul procesului de evaluare din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (întâlnirea desfăşurată la data de 04.11.2022), cât şi în cadrul celei mai recente întâlniri cu grupul de experţi al Comisiei de la Veneția (întâlnirea desfăşurată la data de 07.11.2022).

În consecință, văzând efectele negative create prin repunerea în discuție, periodic, a unor elemente fundamentale ținând de statutul judecătorilor (în pofida faptului că, extrem de recent, Parlamentul reconfirmase condițiile actuale de acordare a pensiei de serviciu a judecătorilor), efecte care nu fac decât să agraveze dificultățile cu care se confruntă sistemul judiciar, vă adresez rugămintea de a reflecta asupra necesității adoptării următoarelor măsuri:

1. Asumarea de către toate puterile statului, atât din punct de vedere juridic, cât și la nivelul comunicării publice, a necesității stabilității și previzibilității statutului judecătorilor.

• Adoptarea de către Executiv a unui plan concret privind îmbunătățirea progresivă a condițiilor de muncă în cadrul instanțelor judecătorești, cu identificarea și garantarea surselor corespunzătoare de finanțare pentru asigurarea infrastructurii și logisticii necesare.

• Luarea măsurilor legislative și administrative necesare pentru combaterea supraîncărcării și pentru favorizarea procesului de ocupare rapidă a posturilor vacante în cadrul sistemului judiciar.

• Identificarea în comun a măsurilor adecvate pentru creşterea gradului de atractivitate a profesiei de judecător, inclusiv sub aspectul statutului profesional, pentru asigurarea şi pe viitor a unei plaje de selecţie adecvate în cadrul procedurilor de recrutare, având în vedere şi preocupările existente în prezent sub acest aspect la nivel european.

• Implicarea reprezentanților sistemului judiciar în procesul de consultare sau, după caz, procesul decizional, cu privire la orice modificări de natură a afecta în concret statutul judecătorilor.

• Transparentizarea procesului decizional privind aspectele care țin de statutul judecătorilor, inclusiv de latura financiară a acestuia, prin informarea sistemului judiciar, in extenso, cu privire la obiectivele sau măsurile asumate de România, prin comunicarea oricăror rapoarte sau evaluări întocmite de consultanți sau de instituțiile Executivului și prin includerea unor reprezentanți ai sistemului judiciar în grupurile de lucru/grupurile de experți, care examinează din punct de vedere tehnic asemenea aspecte.

În consecinţă, vă adresez aceste rânduri cu convingerea că împreună putem identifica cele mai bune modalități de acțiune coordonată a tuturor puterilor statului cu privire la aspectele sus-arătate, în vederea ameliorării ritmului pensionărilor şi a refacerii încrederii judecătorilor în stabilitatea normelor legislative care le guvernează cariera, cu efect direct asupra consolidării resursei umane la nivelul instanţelor judecătoreşti, garanţie de facto a funcţionalităţii şi a independenţei acestora.

Ataşat acestei scrisori se regăseşte Rezoluţia preşedinţilor instanţelor de ultim grad adoptată în data de 28 octombrie 2022, precum şi hotărârile adoptate în cadrul adunărilor generale ale judecătorilor din cadrul instanţelor judecătoreşti, cu privire la problematica în discuţie.

Vă rugăm să primiți expresia deplinei noastre considerații,

Preşedintele

Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Judecător

CORINA-ALINA CORBU”