Viitorul vine atât de repede peste noi, încât poate să pară imposibil de acceptat. Trăim într-o perioadă de policriză și ne confruntăm în același timp cu schimbarea climei, conflicte militare, războaie culturale, dezinformare, deconectare, inteligență artificială. Mai sunt oamenii la conducere? În fața schimbărilor tehnologice, tot ce putem face este să muncim mai mult pentru a ne adânci conexiunile, să căutăm să vindecăm fracturile societății și să înțelegem acele aspecte ale vieții noastre care ne fac profund și unic oameni. Lupta încă mai poate fi câștigată. Așadar, într-o notă de optimism și determinare, Marian Salzman, SVP Corporate Citizenship, Philip Morris International, lider de opinie la nivel mondial, un observator al tendințelor și un profesionist în domeniul comunicării, împărtășește 24 de tendințe care servesc drept dovadă că oamenii din întreaga lume se regândesc și se reconectează pentru a crea un viitor mai bun.
- Cele mai scumpe ouă de Paște
- Mitropolitul Olteniei explică ce înseamnă să mergi în Galileea
- Răspuns la conflictul din Gaza. Turcia a rupt relațiile comerciale cu Israel
- Soția fostului președinte Nicolas Sarkozy, audiată ca suspect
- Volodimir Zelenski prezintă cifrele terorii ruse din luna aprilie
1. Limitarea culturii auto. Dacă în anii 1930 mașinile dominau lumea, iar orașele erau reconfigurate să le acorde prioritate, astăzi liderii iau măsuri pentru a pune oamenii din nou în centrul planificării urbane. Urmează prețuri crescute pentru congestionare, limite de viteză mai mici și multe zone pietonale și de locuit fără mașini, împreună cu o creștere continuă a mijloacelor de transport alternative.
2. Să facem orașele cool din nou. Există soluții pentru limitarea impactului încălzitii globale asupra orașelor, precum creșterea spațiului verde sau modernizarea infrastructurii pentru a respinge căldura. Astfel, la începutul lui 2023 oamenii de știință au creat cea mai „albă” vopsea făcută vreodată, capabilă să redirecționeze 98% din razele soarelui departe de suprafața Pământului.
Un alt fenomen în creștere sunt micropădurile – păduri mici, dense, cu biodiversitate, capabile să capteze carbonul, să răcească zonele urbane, să atenueze inundațiile și căldura și să ofere habitate sănătoase pentru animale.
3. Să învățăm de la bătrâni. Ne întoarcem la instrumente și tehnici antice. În Anzii bolivieni, fermierii apelează la irigarea prin picurare, stocarea apei și practicile hidroponice ale mayașilor pentru a-și reduce utilizarea apei în agricultură. În Hawaii, cultivatorii adoptă practici indigene ghidate de ciclul lunar și de modelele vântului pentru a recrea o relație mai durabilă între oameni și pământ, iar Spania încearcă să reînvie rețeaua extinsă de canale de irigare construită de mauri în Evul Mediu.
4. Moartea devine verde. Industria înmormântărilor ecologice este în plină expansiune și va atinge 1 miliard de dolari până în 2030. Nu lipsesc abordări noi (sau reînviate), inclusiv teramarea (sau compostarea umană), sicrie și urne biodegradabile.
5. Arta de a fi mai atenți. Uneori, oamenii au nevoie de un mic imbold pentru a face alegeri mai inteligente. Astfel, autoritățile și comercianții gândesc tot mai des scheme de încurajare pentru clienți. De la vouchere pentru reducerea congestionării traficului, la stimulente care recompensează cumpărătorii pentru decizii mai ecologice sau chiar subvenții pentru repararea pantofilor și a hainelor, posibilitățile sunt nelimtate.
6. Gen Zen. Una din opt persoane trăiește cu o tulburare de sănătate mintală, anunță OMS. Vestea bună este că sănătatea mintală a ieșit din umbră și este discutată deschis. Astăzi generația Z refuză cultura agitației și își ia perioade lungi de reîncărcare fără interacțiune socială. Totul face parte din tendința mai largă a vieții blânde, în care tinerii resping hiperproductivitatea și competiția în favoarea relaxării și ușurinței.
7. Tabere de Mindfulness. Cea mai recentă tendință în taberele de vară este antrenamentul mindfulness. Camperii se angajează în yoga, meditație, afirmații pozitive și ateliere de comunicare facilitate. Există acum retrageri de mindfulness pentru toate vârstele, dintre care unele încorporează suplimente New Age, cum ar fi terapia polarității, curățarea energiei și îndrumarea intuitivă.
8. Dezlănțuirea influencerilor. De la superstarurile olimpice Michael Phelps și Simone Biles, până la campionul bipolar de box Tyson Fury, personalități proeminente din sport vorbesc despre orice, de la anxietate și depresie până la idei suicidare. Între timp, în spațiul farmaceutic a apărut o nouă generație de influenceri: liderii de opinie digitali. Companiile din știința vieții îi folosesc pentru a contracara dezinformarea și a răspândi fapte bazate pe dovezi despre sănătatea mintală.
9. Cultura prescripțiilor medicale. Singurătatea și izolarea socială sunt din ce în ce mai recunoscute ca o criză de sănătate publică. Specialiștii aleg tot mai des tratamente nonclinice, cum ar fi plimbarea câinilor, cursuri de artă și activități de voluntariat, destinate să ajute comunitățile să dezvolte programe care integrează artele, cultura și lumea naturală în sistemele locale de asistență medicală. În Marea Britanie, Serviciul Național de Sănătate (NHS) finanțează deja astfel de inițiative la nivel național.
10. Alungarea biofobiei. Noi cercetări au confirmat legătura directă între sănătatea mintală și timpul petrecut în aer liber. Astfel,un efect pozitiv al pandemiei de COVID-19 a fost înmulțirea unor activități precum observarea păsărilor și campingul. În 2024, așteptați-vă ca mai multe școli, guverne și comunități să-i stimuleze pe oamenii să petreacă mai mult timp afară, printr-o creștere a programelor comunitare de grădinărit, cluburi de aventură în aer liber destinate exclusiv femeilor sau așa-numitul turism în aer liber.
11. Medicina digitală. Mulți analiști au dat vina pe stilul de viață digital pentru toate tipurile de afecțiuni moderne. Odată cu progresele în inteligența artificială, practicienii din domeniul sănătății promovează soluții digitale la problemele legate de creier și sănătatea mintală. O companie de biotehnologie din Boston a lansat un joc video autorizat de FDA, pe bază de rețetă, pentru tratarea ADHD la copii și la adulți.
În anii următori, vom vedea o piață în creștere pentru tratamentele terapeutice digitale pentru orice, de la insomnie la abuzul de substanțe.
12. Camere de zgomot. Poluarea mediului nu se referă numai la smog, la calitatea proastă a apei și aerului, ci există și amenințarea tot mai mare a poluării fonice, care poate crește depresia, poate afecta funcția cognitivă la copii și poate perturba somnul. În viitor, așteptați-vă să vedeți camere de zgomot instalate în mai multe orașe. Aceste monitoare acustice vizează vehiculele cu motor și captează imagini cu plăcuțele de înmatriculare.
13. Antrenori de bucurie. După antrenorii pentru singurătate și anxietate sau cultivatorii coeziunii la locul de muncă, vremurile moderne necesită roluri moderne. Printre cele mai recente intrări: antrenorii pentru bucurie — consilieri care își propun să ajute clienții să trăiască o viață mai fericită și mai împlinită. Există chiar și cursuri certificate. Meseria se dovedește vitală, mai ales că 45% dintre persoanele chestionate la nivel global în 2022 au raportat că nu au simțit adevărata fericire de mai bine de doi ani.
14. Soluții pentru cei singuri. La nivel global, gospodăriile de o singură persoană sunt în creștere. Până în 2050, numărul lor va ajunge la 35%, estimează ONU, față de 23% în 1985. În Scandinavia mai mult de patru din 10 gospodării sunt în această situație. Printre soluțiile propuse de marketeri pentru a satisface nevoile mulțimii solo se numără boom-ul jocurilor de societate pentru o persoană, creșterea călătoriilor solo și…torturile la felie.
Pentru problemele de singurătate și intimitate, se estimează că piața globală de chatbot va crește într-un ritm uimitor.
15. Reînvățăm „să fim umani”. Asistăm la un număr din ce în ce mai mare de cursuri și evenimente în care oamenii practică abilități sociale care odinioară erau considerate rudimentare – discuțiile ușoare, legarea de noi prietenii sau rutina mesei împreună. În New York, participanții la Feels – un eveniment de întâlniri pentru „oameni care se identifică singuri” – se angajează într-un contact vizual extins pentru a accelera intimitatea.
16. Regăsirea căii de mijloc. Polarizarea politică și extremismul sunt în creștere la nivel mondial. Chiar și ceva aparent inofensiv precum concursul Miss Univers a dezvăluit profunde diviziuni politice atunci când s-a dezvăluit că Miss Nicaragua, câștigătoarea din acest an, a participat la marșuri antiguvernamentale ca studentă. Vestea bună e că asistăm la o creștere a grupurilor și a conținutului care prezintă intenționat ambele părți ale argumentelor, cu eforturi de a reuni oamenii pentru discuții moderate și civile.
17. „Noile gulere”. În 2024, tot mai mulți angajatori elimină cerințele privind diplomele pentru angajare și mai mulți elevi de liceu aleg să renunțe la facultate în favoarea programelor de certificare profesională și a uceniciei. Multe companii mari, precum Google, consideră că programele sale de certificare online sunt echivalente cu o diplomă universitară de patru ani atunci când iau în considerare cererile de angajare.
18. Toată lumea pretutindeni dintr-o dată. De la #MeToo la Black Lives Matter, ascensiunea la nivel mondial a mișcărilor de justiție socială a sporit gradul de conștientizare a inechităților și a declanșat cererea de schimbare. De asemenea, se fac mari eforturi pentru a aduce oamenii marginalizați în locuri din care au fost în mod tradițional excluși sau făcuți să se simtă nepotriviți, inclusiv piețe de fermieri sau parcuri naționale.
19. Să dăm credit cui merită. De-a lungul vremii, bărbații, în mare parte albi, au fost creditați pentru aproape orice. Astăzi se fac eforturi de a le acorda femeilor credit acolo unde se cuvine. În cercetarea științifică, studiile au descoperit că este subevaluată contribuția femeilor de știință. Există chiar și un instrument de evaluare a echilibrului de gen, creat pentru a ajuta la reducerea decalajului.
20. Ridică-te! În ultimii ani se fac eforturi pentru a ridica oamenii de pe scaune, de la birouri la care se poate lucra în picioare, până la provocări de mers pe jos la locul de muncă sau zeci de aplicații mobile. Aproximativ 500 de milioane de oameni vor dezvolta boli de inimă, obezitate, diabet sau o altă boală netransmisibilă atribuită inactivității fizice între 2020 și 2030, dacă guvernele nu iau măsuri urgente pentru a face oamenii să se ridice și să se pună în mișcare, avertizează OMS.
21. Seniori pentru seniori. Oamenii de 65+ reprezintă aproximativ 10% din populația globală, iar proporția crește rapid. În 2024 și mai departe, vom vedea o tendință de consolidare a comunităților de persoane în vârstă – atât reale, cât și virtuale – pentru a face față provocărilor îmbătrânirii. Cu ajutorul inteligenței artificiale, monitorizarea acasă și îngrijirea medicală la domiciliu vor ajuta, de asemenea, mai mulți oameni să îmbătrânească echilibrat, să rămână conectați și în siguranță.
22. A de la analog. De la discuri de vinil și camere de filmat până la artă pe hârtie și articole de papetărie, analogul revine și câștigă popularitate pe măsură ce oamenii continuă să renunțe la artificialitatea vieții bazate pe ecrane. Crearea de conținut fizic și îndepărtat de prezența digitală adaugă valoare reală în lumea noastră din ce în ce mai artificială și automatizată.
23. Mișcările primare. Un alt refuz al vieții digitale? Tendința de mișcare primară, care respinge echipamentele fanteziste în favoarea mișcării așa cum au făcut strămoșii noștri vânători-culegători: ghemuit, sărituri, mers, aruncare și cățărare.
24. Salvatorii cartierelor. Pe măsură ce lumea se luptă cu presiuni crescute și inechități în sistemul medical, vom vedea cum asistența primară se mută și în comunități. Ne așteptăm să apară mai multe inițiative de sănătate publică direct acolo unde se află oamenii, inclusiv în frizerii, biblioteci publice sau săli de sport sau chiar spălătorii.
Un fapt este cert: chiar dacă angrenajele tehnologiei se îndreaptă către locuri în care nu vrem să meargă, AI nu se va opri din dezvoltare doar pentru că mii de oameni de știință au scris o scrisoare deschisă. Nu putem „întrerupe” învățarea automată sau inovația de orice fel.
Articole Similare
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
