,,Moldova vremurilor bune” începe cu vizita lui Dmitri Kozak la Chişinău

După alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, în urma cărora Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a obținut 63 de mandate în Legislativul Republicii Moldova, euforia este încă omniprezentă.

Întreținută de presă, care prezintă parcursul pro-european al acesteia, idee vehiculată fără nicio legătură cu strategia UE referitor la statele Europei de Est, care se concentrează asupra Balcanilor de Vest, și de strategia de comunicare a noii guvernări, care mizează masiv pe aparența transparenței pe principiul vă informăm ca să știți, iluzia victoriei asupra dragonului cu șapte capete modelat abil și creionat în diverse moduri se manifestă ca o victorie efectivă. Pe acest fond au loc schimbări radicale, fără precedent. 

• După 25 de ani, Burj Al Arab intră în renovare
• De la americani vine lumina…verde! Bogdan Ivan anunță redeschiderea Rafinăriei Petrotel deținută de ruși
• Peter Magyar: Vom suspenda serviciul de știri al presei publice
• Ce ar vota românii: AUR a ajuns să cumuleze cât PNL și USR la un loc, dar a scăzut față de ianuarie
• România a avut cândva 13 mari combinate de producție a îngrășămintelor chimice…

Învestirea

La 6 august 2021 a fost învestit noul guvern, condus de Natalia Gavrilița, candidata propusă de președintele statului de două ori la funcția de premier înainte de dizolvarea Parlamentului și demararea procedurii de desfășurare a alegerilor parlamentare anticipate. De această dată, candidatura Maiei Sandu la funcția de premier a fost votată de PAS, cu 61 de voturi pentru, în timp ce Blocul PSRM-PCRM și Partidul Politic ,,Șor” au decis să nu susțină acest guvern, marcându-și în acest mod statutul de opoziție sistemică. 

Noul guvern de la Chișinău este, fără excepție, un guvern al experților, format din oameni care au lucrat în diverse ONG-uri din țară și din străinătate.

Programul de guvernare, intitulat sugestiv ,,Moldova vremurilor bune”, are ca priorități imediate gestionarea pandemiei de COVID-19, demararea reformei justiției și pachetului anticorupție, creșterea veniturilor cetățenilor din categoria social-vulnerabilă și inițierea rectificării bugetului de stat pentru anul 2021.

Înainte de 6 august, numeroase voci au susținut că un guvern format exclusiv din oameni fără memorie instituțională ridică multe semne de întrebare. Acesta pare să fie ,,călcâiul lui Ahile” al Guvernului Gavrilița, pentru că așa cum demonstrează experiența altor state și chiar guvernanța Uniunii Europene, experții sunt utili în a oferi prognoze, în a ajuta la formularea politicilor, însă în guvernare este nevoie de politicieni de vocație și de formație.

Primul și cel mai evident efect al acestei componențe este chiar birocratizarea excesivă a guvernării, oricum extrem de birocratică, și prin aceasta, complicarea inutilă a procesului de luare a deciziilor. Al doilea efect este creșterea pe orizontală a aparatului administrativ al statului, care înseamnă de fapt reducerea supleții administrative și ineficiență. În al treilea rând, oricât de nobile ar fi argumentele prim-ministrului privind creșterea numărului de funcționari în administrația publică centrală, înseamnă costuri suplimentare, deloc neglijabile, din bugetul de stat fără bani. În al cincilea rând, strategia numirii directe, fără concurs, a șefilor și directorilor de instituții favorizează per se corupția în diversele ei forme, în primul rând pentru că factorul uman este coruptibil. 

La ceremonia de învestire a noului guvern, premierul i-a îndemnat pe noii miniștri nu doar să își realizeze sarcinile și să lucreze la îndeplinirea obiectivelor guvernării, ci să fie pe jumătate și procurori în relația cu colegii: dacă au suspiciuni în legătură cu cineva, să denunțe, pentru ca sistemul să ,,curețe” odată pentru totdeauna de corupți.

La câteva zile de la învestire, în presă au apărut reacții în legătură cu numirea verișoarei Maiei Sandu, Anastasia Taburceanu, în funcția de purtător de cuvânt al premierului. Mai mulți jurnaliști au văzut în această numire un ,,conflict de interese”, alții ,,nepotism”, aspecte negate de câțiva experți din ONG-uri. Administrația Prezidențială a comunicat, la rândul său, că numirea a fost efectuată în baza competențelor și experienței profesionale, iar faptul că există grade de rudenie este o simplă coincidență. 

În sfârșit, numirea miniștrilor celor 13 ministere (anterior fuseseră 9), majorare justificată de PAS prin prisma eficientizării procesului de combatere a corupției mari și realizarea agendei sale politice, a trezit nemulțumire în rândul opoziției. Aceasta a decis să nu susțină majorarea numărului ministerelor, invocând că hotărârea introdusă suplimentar de deputații PAS la ședința extraordinară a Legislativului încalcă Regulamentul Parlamentului, care prevede că nu pot fi introduse puncte suplimentare pe ordinea de zi.

După învestire, au fost operate o serie de demiteri, în speță șefi și directori ai instituțiilor administrației publice centrale. Noua guvernare a motivat aceste acțiuni ca măsuri necesare pentru eficientizarea funcționării aparatului administrativ al statului. Cu toate acestea, după cum se poate constata, principiul ,,schimbăm oamenii lor cu oamenii noștri” pare să fie încă de actualitate.   

Justiția

Încă în perioada guvernării Blocului ACUM-PSRM, în vara anului 2019, chestiunea Procuraturii Generale a fost un măr al discordiei între partenerii acelei guvernări, respectiv PAS și Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM).

Acum, conflictul este unul deschis. Situația a fost favorizată în primul rând de imperfecțiunea legilor care reglementează treburile justiției, iar apoi de dorința de a realiza cât mai repede și, poate, cu orice preț o agendă politică.

La 10 iulie, după ședința Consiliul Suprem de Securitate, Maia Sandu a declarat că ,,a văzut ineficiența organelor Procuraturii în raport cu subiectul privind măsurile întreprinse de organele abilitate, referitor la prevenirea riscului eschivării persoanelor acuzate de la răspunderea penală în cazuri de corupție mare”.

La scurt timp, a venit reacția Procuraturii care a susținut că ,,răspunsul va fi proporțional gravității atacurilor”, noua guvernare fiind acuzată de necunoașterea principiilor statului de drept. În acest mod, conflictul dintre Executiv și Legislativ, pe de o parte, și ramura judiciară, de cealaltă parte, a erupt.

Planul actualei guvernări în legătură cu reforma justiției, proiect de lege adoptat de Parlament în prima lectură, fără consultări cu societatea civilă, vizează crearea unei Comisii formate din 5 membri, unul propus de președinte, unul de Ministerul Justiției, unul de Consiliul Superior al Magistraturii, unul de Consiliul Superior al Procurorilor și unul de procurorul general, care, la sesizarea președintelui sau a cel puțin trei membri ai Consiliului Superior al Procurorilor să evalueze eficiența Procuraturii, o măsură ce încalcă flagrant principiul separării puterilor în stat și prin aceasta Constituția Republicii Moldova.

În privința Centrului Național Anticorupție, PAS a propus, de asemenea, printr-un proiect de lege abrogarea articolului cu privire la obligativitatea desfășurării unui concurs pentru funcția de director al Centrului Național Anticorupție, care ar urma să fie numit direct de Parlament. PAS a motivat acest proiect de lege prin faptul că experiențele eșuate din trecut au arătat că oamenii veniți prin concurs în acea funcție nu erau suficient de pregătiți.

PSRM, la rândul său, a declarat că această măsură reprezintă o politizare și o subordonare politică a instituțiilor de drept și un control politic asupra justiției solicitând, în acest sens, expertiza Comisiei de la Veneția. 

Ce este, de fapt, corupția mare? 

Strategia PAS s-a bazat pe un obiectiv global, cel al luptei împotriva corupției. Comunicarea din campanie a partidului a făcut referire la furtul miliardului, care intră la categoria infracțiuni bancare, la ,,statul capturat” de Vladimir Plahotniuc, care a părăsit Republica Moldova în 2019 aflându-se în urmărire internațională tot de atunci, de Veaceslav Platon, achitat la 14 iunie 2021 în dosarul fraudei bancare de Judecătoria Chișinău, la inițiativa Procurorului General, care a părăsit ulterior Republica Moldova aflându-se, după unele surse, în Marea Britanie, și alte scheme de fraudă și corupție.

În fond, strategia PAS s-a bazat pe evenimente post-factum și vizează persoane aflate deja în urmărire internațională.

Analizată la rece, strategia PAS, deși ambițioasă, este nerealistă prin chiar natura obiectivelor setate și generalitatea lor.

Problema majoră a Republicii Moldova nu este în ,,cei mari”, pentru că acesta e un stat tranzitat de miliarde de dolari și euro fără naționalitate și cetățenie, iar acest fapt nu îl va putea schimba nici Guvernul Gavrilița, nici Maia Sandu și nici alții, ci de corupția endemică existentă la cele mai mici niveluri, de la primăriile satelor până la instanțele de judecată raionale și municipale.

Administrația publică locală, așa cum reiese din programul ,,Moldova vremurilor bune”, nu reprezintă o prioritate pentru noul guvern, care a anunțat că va sprijini eforturile de la acest nivel, însă fiecare va trebui să se descurce cum poate.

Cu alte cuvinte, așa-numitele raioane strategice care beneficiază deja de susținerea financiară a Uniunii Europene, cum ar fi Ungheni, important prin gazoductul Iași-Ungheni, Cahul, pentru terminalul Giurgiulești, care face legătura cu Marea Neagră, vor continua să fie avantajate. Administrațiile celorlalte raioane vor trebui fie să caute experți în scrierea proiectelor europene, fie, cel mai probabil, vor continua să funcționeze după vechile principii și orânduiri.

Diaspora 

Diaspora a fost electoratul țintă al PAS atât la alegerile prezidențiale din noiembrie 2020, cât și la cele parlamentare anticipate din iulie 2021. După acestea, diaspora continuă să fie prezentă în retorica PAS într-o notă care îi face pe mulți cetățeni aflați în țară să se întrebe dacă partidul pentru care și ei au votat știe de existența lor.  

Înainte de 11 iulie, conflictele, deja obișnuite, dintre partidele politice și Comisia Electorală Centrală pe tema numărului secțiilor de votare din străinătate au erupt. CEC, a cărei mandat a expirat la 16 iunie 2021, prelungit pentru încă 90 de zile, conform legislației în vigoare, și a cărei componență, așa cum s-a vehiculat, ar fi fost loială socialiștilor, a majorat numărul secțiilor din afara țării după mai multe proteste, dar și după ce președintele Comisiei a susținut că ar fi fost amenințat cu aplicarea forței fizice.

Ulterior, după alegeri, în presă a fost publicată o scrisoare survenită de la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, ce conținea o listă cu numele a 46 de jurnaliști, cetățeni străini care ar fi deținut legitimații ale unui post de televiziune afiliat socialiștilor, implicați în monitorizarea modului de desfășurare a alegerilor în străinătate. 

Chestiunea diasporei și a componenței Comisiei Electorale Centrale nu este nouă în spațiul public, fiind deosebit de acută. În primul rând, pentru că numirile sunt politizate, dar și pentru că procesul de numire este în sine defectuos.

O altă problemă majoră este cea a diasporei, care, în prezent, deși constituie o importantă categorie a electoratului, nu are reprezentare în Parlament. Deocamdată aceste deficiențe majore nu au fost rezolvate și, așa cum arată evoluțiile recente, ținând cont și de principiile după care se ghidează actuala guvernare, a numirilor și loialității politice, nu se profilează perspective pentru a fi ameliorate. 

Politicile sociale și agricultorii

Unul dintre principalele obiective ale noii guvernări în domeniul social este majorarea pensiei minime la nivelul de 2.000 de lei MDL, adică 100 de euro, până la finele acestui an. Această promisiune, preluată de la socialiști, a jucat un rol important în alegeri. Într-adevăr, măsura este mai mult decât necesară pentru că, în Republica Moldova, în anul 2021, mulți bătrâni și persoane cu dizabilități primesc pensii sau indemnizații mai mici de 50 de euro.

Cu toate acestea, în lipsa resurselor bugetare, majorarea pensiilor, indemnizațiilor și salariilor funcționarilor publici se va face din contul împrumuturilor de la Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și alte instituții internaționale.

Graba cu care acest obiectiv din programul ,,Moldova vremurilor bune” este înaintat indică faptul că se pregătește și o creștere a vârstei de pensionare, scenariu vehiculat deja de economiști și în perfect acord cu legislația în vigoare. Este foarte adevărat, de asemenea, că alternative mai bune nici nu există în prezent. 

În privința agriculturii situația este, eufemistic, complicată. Lăsând la o parte cinismul cu care șefii instituțiilor de profil exprimă pozițiile guvernării vizavi de agricultori și de modul în care aceștia sunt folosiți, de mulți ani, ca paravan în luptele politice, măsurile din programul ,,Moldova vremurilor bune” nu anunță timpuri bune pentru sectorul agrar. De fapt, programul noului guvern dă undă verde monopolurilor și străinilor, adică marilor proprietari funciari.

Creșterea investițiile străine, majorarea influxului până la 4% din PIB în agricultură, inclusiv în întreprinderile de prelucrare a producției agricole și în infrastructura post-recoltare, adică a produselor finite, nu susține producătorii locali, ci dimpotrivă.

În al doilea rând, condiția impusă producătorilor locali privind accesul produselor agricole în supermaketuri, adică la piața internă, de alinierea la standardele Uniunii Europene, deși Republica Moldova nu este un stat membru, încurajează importurile și, din nou, monopolurile, proprietarii și producătorii străini. Cu alte cuvinte, micii proprietari (cei care dețin 100 de ha și mai puțin) vor fi, așa cum sunt și cum au fost, pe cont propriu. 

Politica externă 

Faptul că PAS a beneficiat de asistență tehnică și de sprijinul experților din România în campania electorală nu mai reprezintă un secret pentru nimeni, nu în ultimul rând pentru că liderii acestui partid au recunoscut acest fapt. Lăsând la o parte această parte introductivă, vectorul de politică externă setat de noua guvernare de la Chișinău, prin prisma celor menționate mai sus, este deosebit de important pentru România, pentru că la Moscova România și Republica Moldova sunt monitorizate și analizate împreună, în bloc.

În acest sens, trebuie menționat că Maia Sandu, în campania electorală de la prezidențiale, nu a vorbit despre orientarea radicală în politica externă, pledând pentru o abordare pragmatică, unde Vestul și Estul se așază la masa de negocieri la Chișinău.

Direcția este riscantă, însă alternative nu există. Pe de altă parte, președintele este o figură mai mult formală, conform legislației, Parlamentului și Guvernului revenindu-le atribuțiile efective în acest sens.

Noul Parlament și Guvern au o abordare ușor diferită față de cea a președintelui susținând drept prioritate zero integrarea în Uniunea Europeană chiar dacă oficialii de la Bruxelles își concentrează eforturile pe regiunea Balcanilor de Vest.  

Noul ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, care a ocupat această funcție și în timpul guvernării scurte a Blocului ACUM-PSRM, imediat după numire, a avut discuții telefonice cu ministrul Afacerilor Externe al României, Bogdan Aurescu, apoi cu ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba.

Tot atunci, noul ministru îl primește în vizită pe șeful delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Peter Michalko, pe ambasadorul României, Daniel Ioniță, pe ambasadorul Ucrainei, pe ambasadorul Federației Ruse, Oleg Vasnețov, și pe însărcinatul cu afaceri ad interim al Ambasadei SUA la Chișinău.

Ordinea spune multe despre noua strategie de politică externă a administrației de la Chișinău, însă la fel de multe spune și strategia de comunicare a noului cabinet, care trădează o rezervă deosebită vizavi de Rusia.

Actualul ambasador al Republicii Moldova la Moscova a fost rechemat recent din funcție fiind acuzat de hărțuire sexuală. De cealaltă parte, deputații PAS au susținut că noul ambasador care urmează să fie trimis în Rusia trebuie să discute de pe poziții de egalitate cu partea rusă, nu de pe pozițiile unui vasal.

Ca răspuns, Dmitri Kozak, șeful adjunct al Administrației Prezidențiale de la Moscova și autorul celebrului ,,memorandum Kozak” care prevedea federalizarea Republicii Moldova, adică un om foarte influent la Kremlin, este trimis la Chișinău pentru a lua pulsul evenimentelor.

Ca termen de comparație, la ceremonia de învestire a noului președinte al Iranului, Kremlinul l-a trimis pe președintele Dumei de Stat. Dincolo de retorică, mesajul acestei vizite este cât se poate de explicit.

Moscova este dispusă să aibă un dialog constructiv și pragmatic cu noul guvern de la Chișinău, în acord cu interesele naționale ale Rusiei. Cu alte cuvinte, Kremlinul a transmis că urmărește ce se întâmplă la Chișinău, dar, mai ales, la București.