Pilulele COVID-19 sunt „amare” pentru unii

După eșecul cu serurile despre care se spunea că sunt vaccinuri care ne fac imuni la SARS–CoV-2, virusul care provoacă COVID-19, acum a venit rândul pilulelor să ne lase un gust amar, dacă nu ne lasă morți definitv și irevocabil.

• Lumea are primul ei trilionar
• USR nu susține guvernul Tomac
• Kaja Kallas’s false apartheid remarks add fuel to antisemitism fire in Europe-top european Rabbi
• Kaja Kallas generează un nou scandal. Un cunoscut rabin o acuză pe șefa diplomației europene că declarațiile sale false alimentează flăcările antisemitismului
• Prefectul de Timiș a demisionat

Partea plină a paharului

La fel ca serurile despre care am crezut că sunt vaccinuri, aprobate în regim de urgență, și aceste pilule au fost aprobate tot în regim de urgență. În cazul Paxlovid (nirmatrelvir), produs tot de Pfizer, aprobarea a fost decisă de FDA (Food and Drug Administration – Administrația Alimentelor și Medicamentelor) în 22 decembrie 2021. Spre deosebire de seruri, însă, care au fost aprobate în etape pentru diverse categorii de vârstă, pilula Pfizer a fost aprobată direct pentru persoane de la 12 ani în sus.

Medicul infecționist Jennifer Veltman susține, potrivit Loma Linda University (LLU) că medicamentul previne răspândirea virusului la pacienții care au avut test pozitiv, dar trebuie luat imediat, astfel încât virusul să fie atacat cât timp e în faza de înmulțire fiindcă în momentul în care ajunge în faza inflamatoare este prea târziu ca medicamentul să mai aibă efect. Concret, ar trebui luat în decurs de 5 zile de la apariția simptomelor, iar Veltman îi sfătuiește pe cei cu simptome să se testeze din prima zi când le sesizează. Tot potrivit aceleiași universități, tratamentul se aplică timp de 5 zile.

SARS-Cov-2 Grafică: Alexey Solodovnikov, consultant științific Valeria Arkhipova

Pfizer susține că în testele clinice pilula a redus spitalizarea cu 90% în rândul celor „cu factori de risc” și  că nici un participant n-a murit, în timp ce din rândul celor cărora li s-a administrat placebo au decedat 12 persoane. Rezultatele pentru cei fără riscuri au fost mai slabe, reducerea spitalizării fiind numai cu 70% pentru cei cu grad de risc normal și cei cu grad mare de risc care erau vaccinați.

Veltman crede că Paxlovid va fi mai eficient decât anticorpii monoclonali. Anticorpii respectivi se prind de suprafața proteinei spike, însă aceasta se modifică la fiecare nouă variantă, astfel că anticorpii n-o mai recunosc. În martie se făceau cercetări pentru crearea unui „cocteil” de anticorpi, astfel încât să poată fi atacate mai multe variante ale proteinei spike. În schimb, Paxlovid atacă virusul în altă zonă, care suferă mai puține mutații, și acționează similar unor medicamente din aceeași clasă, a inhibitorilor sintezei proteice, folosite împotriva HIV și hepatitei C, astfel încât nu este influențat de transformarea suprafeței proteinei spike. În plus, este și mai ușor de administrat decât anticorpii monoclonali, care sunt injectați, astfel că Pfizer speră ca anul viitor să câștige circa 24 de milarde de dolari din comercializarea acestei pilule și să compenseze astfel scăderea vânzărilor de așa-zise vaccinuri. Totuși, pentru a nu rămâne cu vaccinurile „rebutate” în depozite, compania Pfizer nu va fi foarte harnică în producerea de astfel de pastile, despre care se spune că sunt eficace și în cazul tulpinii Omicron.

Compania susține că până la sfârșitul anului poate furniza 180000 de seturi de tratament, iar anul viitor estimează că va livra cel puțin 80 de milioane de astfel de seturi.

Potrivit Reuters, Pfizer va accepta producerea medicamentului sub licență de către 95 de țări cu venituri mici și mijlocii, iar Guvernul SUA deja a contractat 10 milioane de seturi, în valoare de 5,29 de miliarde de dolari. Chiar dacă licențele vor fi operabile, se crede că anul viitor principalul producător va fi Pfizer.

Ca să vă faceți o idee despre ce înseamnă 80 de milioane de seturi, știți câte așa-zise vaccinuri a comandat doar România? 120 de milioane, adică de 6 ori populația țării!!! Să tragem concluzia că se mizează pe 6 doze?

Dacă ceva e prea bun să fie adevărat…

Un profesor ne spunea în facultate: „Dacă un dispozitiv are multe calități, ridicați fața de masă și uitați-vă și sub masă, s-ar putea să descoperiți la fel de multe defecte!”

Cam așa este cazul și acum. Nici n-au apărut bine pilulele, că au și apărut „cârcotașii”.

Foto:  freeimageslive

Problema în cazul Paxlovid este de la ritonavir, care are multiple contraindicații, putând provoca moartea îndeosebi în cazul bolnavilor de rinichi și ficat din cauză că potențează atât de mult efectul unor medicamente folosite în aceste boli, încât le face toxice. Contraindicațiile nu se opresc aici, sunt afectați și cei cu mediamentație pentru fluidizarea sângelui, cei care iau unele antidepresive și să nu-i uităm pe cei cu medicație pentru colesterol. Sunt câteva dintre contraindicații, „biblia” acestora, făcută de FDA (sper c-a trecut de „fact ckeck”…), o puteți găsi aici.

Și compania Merck a făcut un medicament similar, molnupiravir, însă FDA recomandă folosirea lui doar pentru adulți și numai în cazul în care nu este disponibil alt tratament sau când alte terapii sunt contraindicate medical. Se pare că acesta este și mai slab, din testele clinice rezultând reducerea spitalizării doar cu 30% în cazul celor cu risc crescut.

Unii farmaciști cred că știu mai bine decât FDA dacă aceste medicamente prezintă risc.

De pildă, Emily Zadvorny, profesor asociat la Universitatea Colorado, directoarea Colorado Pharmacists Society, care consideră că farmaciștii sunt „o sursă excelentă de informații și sfaturi privind interacțiunile dintre medicații, suplimente și produse din plante” și că-i pot ajuta pe clienți „să afle dacă interacțiunea este semnificativă și să găsească soluții, dacă este posibil, pentru a diminua aceste interacțiuni.”

Colegul ei de universitate, profesorul Peter Anderson, consideră, însă, că „unele dintre aceste potențiale interacțiuni nu sunt obișnuite și anumite asocieri [de medicamente, n.r.] trebuie să fie evitate. Unele sunt, probabil, ușor de rezolvat, dar în privința altora trebuie să fim foarte atenți.” Totuși, el este de acord că acest tratament este eficace, crede că ar putea avea un efect major în ceea ce privește pandemia și că pentru mulți pacienți poate fi soluția vindecării.

Profesorul Jason Gallagher, de la Temple University Philadelphia, merge și mai departe: „5 zile de interacțiune nu e mare lucru pentru majoritatea medicamentelor”. Potrivit televiziunii Newsmax, tratamentul constă în 30 de pastile care se iau câte 3, de două ori pe zi, timp de 5 zile.

Se pare că d-l profesor universitar Dr. nu știe ceea ce știe oricine: „Nu există boli, există bonavi.” Prozaic spus, organismele reacționează diferit la aceeași medicație…

Până când noul tratament va fi disponibil, LLU va continua să le injecteze anticorpi monoclonali celor aflați la începutul bolii și cu risc ridicat de a face complicații.