Politologul Cristian Pârvulescu: După Băsescu, Antonescu şi Ponta, am fi avut partid unic (România Liberă)

Dacă până la alegerile din decembrie numărul lor a fost de 471, acum acesta a ajuns la 588. Politologul Cristian Pârvulescu a explicat, pentru RL, în ce punct a fost gândită prost legea sistemului uninominal cu compensare şi cum ar putea fi modificată pentru a evita, pe viitor, un alt Parlament mastodont.

Avem un megaparlament. Niciunde în Europa nu există diferenţe aşa de mari în compoziţia a două Parlamente succesive, notează România Liberă. Cum a fost posibil?

Cristian Pârvulescu: La alegerile din 9 decembrie, am avut o ano­malie, o formaţiune politică a câş­ti­gat toate mandatele uninominale în 25 de judeţe, cu 50% plus 1 din voturi, deci şi le-a adjudecat, dar sistemul a rămas pro­porţio­nal, asta înseamnă că mandatele se împart în funcţie de numărul de voturi obţinut de fiecare partid politic. Pentru a se rezolva această problemă se introduce un principiu de compensare, care este luat din legislaţia germană, şi care înseamnă că se adaugă un număr de mandate în plus pentru a men­ţine proporţionalitatea reprezen­tării partidelor. Dacă sistemele de vot propuse succesiv de Traian Băsescu, Crin Antonescu şi Victor Ponta ar fi puse în practică, acum, în Parlament ar fi fost un partid unic. Tocmai pentru a evita o ­asemenea aberaţie, am susţinut sistemele propor­ţionale. Pe de altă parte, este de preferat să ai un număr mai mare de parlamentari decât să nu mai ai opo­ziţie. Nu mi-am imaginat ca o formaţiune politică să ia 60% din voturi.

Aţi propus în 2007 un sistem mixt de compensare, pe mode­lul german, dar a fost contestat la Curtea Constituţională şi nu a mai fost pus în practică. Ce ­anume, din legea actuală, permite creşterea aşa de mare a numărului de parlamentari?

C.P.: Eu l-am avertizat pe iniţia­torul acestei legi, pesedistul An­ghel Stanciu, că se poate ajunge aici. El a introdus în lege princi­piul obţinerii mandatului de către candidatul care obţine 50% plus 1 din voturi. Varianta ger­mană, dacă ar fi fost adoptată, nu creştea numărul de mandate. Poate cel mult cu câteva mandate, dar astea sunt accidente. De pildă, s-a întâm­plat ca fostul partid comunist din Germania de Est să obţină numărul de mandate necesar, dar să nu obţină pragul de 5% de intrare în Parlament, şi atunci locurile pe care le-au ocupat în Parlament au fost în plus. Dar vorbim de 10 locuri în plus, nu de o sută, cum a fost la noi.