Prigoana înavuțiților ilegal

Freedom House în colaborare cu șefii Parchetului instanței supreme, DNA și DIICOT, ANI și CSM, au susținut în septembrie conferința de presă a proiectului „Susținerea confiscării extinse și recuperării prejudiciului în România”.

Scopul general al proiectului potrivit reprezentanților săi este acela de creștere a capacității instituțiilor din România de prevenire și luptă împotriva criminalității financiare și economice prin sprijinirea procedurii de confiscare extinsă, adoptată legislativ în anul 2012.

Procedura presupune confiscarea bunurilor provenite din activități infracționale fără a fi necesară dovedirea legăturii dintre infracțiune și bunul confiscat.

Confiscarea extinsă se dispune potrivit normelor legale de către instanță dacă persoana vizată este condamnată la o pedeapsă de minimum cinci ani de închisoare, dacă valoarea bunurilor persoanei depășește în mod „vădit” veniturile obținute de aceasta în mod ilicit și dacă instanța are convingerea că bunurile respective provin din activități infracționale grave, potrivit normelor intrate în vigoare.

Procurorul General Tiberiu Nițu către procurorii români: „Fiți mai curajoşi în ceea ce priveşte confiscarea extinsă”

„Îmi doresc ca şi în România cercetarea penală şi investigarea financiară, în special în cazul infracţiunilor economico-financiare, să se afle pe acelaşi plan ca importanţă, preocupare şi, desigur, rezultat. În această materie, a criminalităţii economico-financiare, la fel precum am procedat şi în materia combaterii corupţiei, a conflictelor de interese, trebuie să ne schimbăm mentalitatea“, a spus Nițu, care a precizat că „aşteptările au fost şi sunt mari”.

Acesta a arătat că atunci când se referă la schimbarea mentalităţii se gândeşte la faptul că generaţiile noi de magistraţi care au absolvit Dreptul după 1991 şi care au studiat Constituţia modificată la acea vreme au fost învăţaţi că prezumţia la care se referă legea fundamentală a statului ar fi imbatabilă.
Niţu a arătat că această prezumţie poate fi răsturnată cu probe şi că legea prin care este reglementată confiscarea extinsă trebuie aplicată în cei mai buni şi corecţi parametri.

„Suntem hotărâţi să facem eforturi în sensul aplicării şi utilizării confiscării extinse aşa cum este ea reglementată în prezent. Trebuie să găsim acele mijloace legale prin care cei care încalcă legea să simtă inclusiv tragerea la răspunderea pecuniară, să nu-i lăsăm să beneficieze de rezultatele financiare ale activităţii infracţionale. Şi la întâlnirile regionale pe care le avem cu procurorii pe tema micii corupţii şi a conflictului de interese am susţinut constant ca colegii noştri să fie mai curajoşi în ceea ce priveşte aplicarea confiscării extinse“, a mai arătat acesta.

Șeful DNA spune că infractorii preferă anii de închisoare decât pierderea banilor ilegali

Procurorul-şef al DNA Laura Codruța Kovesi a arătat că într-un studiu realizat într-un stat european se arată că infractorii acceptă mai uşor să stea în închisoare decât să piardă bunurile dobândite ilicit, acesta fiind și motivul pentru care o persoană condamnată pentru corupţie să nu îşi păstreze averea dobândită prin infracţiuni.

„Un sistem eficient de recuperare a bunurilor contribuie, în acelaşi timp, la creşterea încrederii publicului în justiţie, din această perspectivă fiind important ca o persoană condamnată pentru corupţie să nu îşi păstreze averea dobândită prin infracţiuni. În plus, sumele confiscate pot reprezenta o sursă semnificativă de venituri publice, un element care nu trebuie ignorat în această perioadă”, spune procurorul-șef al DNA.

Acesta spune că dorește suplimentarea numărului de polițiști judiciari în DNA și repartizarea lor în misiuni referitoare strict la identificarea bunurilor provenite din infracțiune și recuperarea lor. Măsura este menită să vină, potrivit Laurei Codruța Kovesi, în ajutorul magistraților anticorupție.

„În condiţiile în care cele mai importante sume cu privire la care s-a dispus confiscarea se regăsesc în cauze instrumentate de DNA (în cursul anului 2012 instanţele judecătoreşti au dispus confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale în valoare de 107.365.000 de euro), este esenţial ca în aceste cauze să fie sechestrate toate bunurile provenite din infracţiuni. Proprietatea asupra acestor bunuri este deseori disimulată prin acte juridice fictive, prin folosirea unor companii off-shore sau de conturi bancare deschise în alte jurisdicţii, cea ce îngreunează identificarea lor”, a conchis șeful DNA.

DIICOT ține conturile sub lupă – legislația este completă dar aplicarea este domoală

„Dacă în 2012 am avut aproximativ 35 de milioane de lei sechestraţi în vederea confiscării, colegii mei au înţeles ce le-a oferit legiuitorul la dispoziţie şi în primul semestru al anului 2013 măsurile de sechestru sunt în valoare de 115 milioane de lei“, a spus Alina Bica. Aceasta a precizat că există instrumentele legislative privind recuperarea prejudiciului creat prin infracţiuni, iar Direcţia pe care o conduce este eficientă din această perspectivă, cifrele vorbind de la sine.

Bica a dezvăluit în cadrul aceleiași conferințe că Direcția de Investigarea a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism (DIICOT) poate supraveghea activitatea conturilor bancare fără a fi începută urmărirea penală, măsura fiind reglementată legislativ încă din anul 2002 dar că unele instrumente oferite de legiuitor sunt puțin folosite.

„Ar fi doar o scuză pentru neadministrarea tuturor probelor să spunem că din punct de vedere legal nu putem face acest lucru. Avem voie, de pildă, să instituim supravegherea conturilor bancare fără să avem începută urmărirea penală, din 2002 putem face acest lucru. Putem să vedem debitările şi creditările de conturi fără niciun fel de problemă, putem să solicităm documente de la bancă fără ca secretul bancar să ne fie opozabil”, a spus Bica.

ANI atenționează: Atacurile împotriva justiţiei se vor multiplica exponenţial pe măsură ce instumentele de confiscare vor lua amploare

Șeful Agenției Naționale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, împărtășește ideea procurorului-șef al DNA și este de părere că „apar unele situaţii în care cineva poate să accepte să stea un an, doi- trei ani în puşcărie şi să se întoarcă bine merci la milioanele de euro pe care le-a economisit“.

El arată că Agenția a întâmpinat greutăţi în recuperarea concretă a prejudiciilor, aceasta fiind următoarea provocare pe care sistemul din România o încearcă.

„Cu cât instrumente precum confiscarea extinsă sau confiscarea administrativă, pe care o face ANI, se vor consolida şi vor avea rezultate din ce în ce mai bune, cu siguranţă că atacurile împotriva justiţiei se vor multiplica exponenţial“, a spus Georgescu.

Președintele instanței supreme, judecătoarea Livia Doinea Stanciu, spune că măsura este benefică, este bine reglementată, dar că va dura o perioadă de timp până la formarea unei jurisprudențe în această materie pe baza unor decizii ale instanțelor în acest sens.

„Aplicarea dispoziţiilor legale privind noua măsură de siguranţă a confiscării extinse constituie o provocare atât pentru procurori, cât şi pentru instanţele judecătoreşti şi necesită un interval de timp pentru formarea jurisprudenţei, a unei jurisprudenţe unitare, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie revenindu-i un rol esenţial în acest context. Experienţa ultimilor zece ani de aplicare a unor instituţii noi pentru sistemul justiţiei penale, care au constituit tot atâtea provocări, care au necesitat un interval de timp pentru formarea jurisprudenţei şi au devenit instituţii cu o frecventă aplicare, întemeiată pe o jurisprudenţă unitară, ne permite să afirmăm că sistemul justiţiei penale va oferi acelaşi răspuns provocării pe care o reprezintă aplicarea dispoziţiilor legale privind confiscarea extinsă”, a arătat Stanciu.

CSM conchide: Prezumția de dobândire licită a averilor din Legea Fundamnetală poate fi răsturnată

„Articolul 44 alin. (8) din Constituţie, în forma actuală, prezumă caracterul licit al dobândirii averii. Prezumţia instituită de art. 44 alin. (8) din legea fundamentală nu este, însă, absolută. Astfel, atunci când prezumţia este răsturnată, cu probe, dovedindu-se dobândirea unor bunuri sau a unei părţi ori a întregii averi în mod ilicit, asupra acelor bunuri sau chiar pentru averea dobandita legal se poate dispune confiscarea. În acest sens, s-a exprimat şi Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 799 din 17 iunie 2011, asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei, arătând că reglementarea prezumţiei dobândirii licite a averii nu împiedică legiuitorul ca, în aplicarea art. 148 din Constituţie – Integrarea în Uniunea Europeană, să adopte reglementări care să permită deplina respectare a legislaţiei Uniunii în domeniul luptei împotriva criminalităţii“, a explicat Hăineală celor prezenți.