Profesor de Finanţe: „Nu avem bani pentru mărirea pensiilor.” Ce ascunde Guvernul despre bugetul pe 2020

Bugetul pe anul 2020 e în plină facere. Guvernul are în mână pâinea şi cuţitul şi acum împarte banii. Majorarea pensiilor cu 40% din septembrie pare să fie piatra de moară care cântăreşte cel mai greu. Şi, e posibil, ca mărirea să fie diminuată sau amânată, sunt de părere analiştii financiari. O analiză asupra bugetului a fost realizată de Adrian Mitroi, profesor de finanțe comportamentale la Academia de Studii Economice, pentru Q Magazine.

Deficit de 3,6%, creştere economică de 4%, cheltuieli de 371,5 milioane de lei. Sunt cifrele pe care se bazează bugetul pe anul 2020. Dar, cum se traduc aceşti indicatori economici?

„Nu ai ce să faci acum cu un buget care este aproape bătut în cuie. El trebuie să respecte nişte condiţii, avem nişte promisiuni de îndeplinit la nivel european. Este bugetul pe care ni-l putem permite. Cu o remarcă: pentru prima dată vorbim despre nişte cifre mai mari.

E un mesaj destul de sobru trimis de Guvern. Trebuie neapărat luate nişte măsuri de consolidare fiscală. Marile semne de întrebare sunt legate de creşterea punctului de pensie, creștere preconizată în septembrie anul viitor, ce impact va avea asupra deficitului sistemului de pensii. Asta e grija noastră cea mai mare.

Decizia va fi una politică şi e posibil să fie o reducere sau o prorogare a acestei măriri. Nu avem aceşti bani pentru a mări pensiile, nici în 2020, nici în anul următor. Creşterea este substanţială, necesarul estimat de Consiliul Fiscal este de 70 de miliarde de lei pentru 2022. Nu mai rămâne mai nimic. Cheltuim pe pensii şi salarii 90%.

Modelul economic românesc nu e pliabil pe cerinţele demografice, ambiţiile financiare. Trebuie făcut ceva. Probabil unii vor plăti un preţ mai mare decât alţii. Atenţie, la considerentele internaţionale. Am văzut tranşat un Brexit clar. Am văzut o Uniune Europeană foarte interesată de economia verde. Astea nu sunt lucruri favorabile pentru România. Noi operăm în economia încă ne-verde. Automotive, de exemplu. Nu suntem mari jucători. Economia verde este noul desen al Uniunii Europene.

Suntem interesaţi de creştere economică şi de şomaj şi nu de economisire şi de dobânzi mai bune la depozitele în euro. Atunci, euro va rămâne o monedă fără recompensă pentru economisire. Iar pentru leu, presiunea pe depreciere şi inflaţia, vor escava din puterea de cumpărare.

Văd pe termen mediu un viitor economic mai sobru, mai dificil şi mai provocator pentru cei mai mulţi dintre noi. Avem un buget atât cât ne permite plapuma la momentul ăsta. Mesajul Guvernului a fost trimis abrupt către pieţe. Urmează şi măsurile care nu au cum să fie altele decât de consolidare fiscală. Este eufemismul folosit de politicieni prin care ne spun că da, vor trebui să taie şi să eficientizeze nişte cheltuieli. Orice guvern ar fi, trebuie să fie foarte atent.

E ca-ntr-o familie. La finanţe personale, regula zero este următoarea: atunci când eşti în deficit şi nu ai bani suficienţi, reduci cheltuielile cât poţi de mult, dar te concentrezi pe creşterea veniturilor. România nu mai are de unde să scadă cheltuieli, dar are loc să mai amâne unele promisiuni.

Politica economică trebuie să aibă grijă de percepţie şi de imagine. Nu cred că cheltuielile de investiţii trebuie să afecteze deficitul bugetar. Este greu să verşi pentru Sănătate 4% din PIB, pentru Educaţie 6%, pentru Apărare 2. De unde să faci toate procentele acestea, să rămâi şi cu deficit de 3% şi să susţii şi fondurile europene.

Eliminarea impozitării contractelor part-time şi a supraaccizei face sens, dar nu atât de repede. Ele toate lasă găuri, în jur de 4 miliarde de lei. Nu aş taia nicio taxă şi nu aş adăuga nicio taxă şi niciun impozit.”, susține profesorul Adrian Mitroi pentru Q Magazine.