Proiectul se află deci, în acest moment, în mâinile ministrului Laszlo Borbely.
Compania Roşia Montană Gold Corporation a fost înfiinţată în anul 1997 şi se numea Euro Gold Resources, devenind, în anul 2000, RMGC. Principalii acţionari ai RMGC sunt Minvest Deva 19,31%, Gabriel Resources 80,46% şi alţi acţionari minoritari – cu 0,23%.
Proiectul de la Roşia Montană a început în 1999, când a intrat în vigoare Hotărârea de Guvern nr.458, care avea să oficializeze încredinţarea directă a exploatării aurifere de la Roşia Montană către Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest. Prin documentul din 1999 se aproba licenţa de concesiune nr. 47/1999, iar zona Roşia Montană ajungea la Compania Naţională „Minvest”.
Al doilea producător de aur din lume participă indirect la exploatare
Mai târziu, în 2000, s-a făcut transferul licenţei de exploatare de la compania de stat către Roşia Montană Gold Corporation, unde acţionar majoritar era societatea Gabriel Resources, care are ca principali acţionari pe Newmont Mining (15%) – al doilea producător de aur din lume – şi pe Electrum Strategic Holdings LLC și Paulson & CO, fiecare cu 18% . Prin intermediul transferului licenţei, compania exploatatoare a intrat în posesia unui zăcământ de peste 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.
De altfel, potrivit informaţiilor oficiale, producţia de aur estimată la viitoarea mină de la Roşia Montană este de 15 tone/an, în medie. În ceea ce priveşte locurile de muncă, reprezentanţii companiei susţin că numai pentru perioada de construcţie se vor crea 2.300 de locuri de muncă, apoi în timpul exploatării 800 de locuri de muncă şi 3.000 de locuri de muncă în total pe perioada operării.
Profitul statului: peste 4 miliarde de dolari
Potrivit datelor prezentate pe site-ul RMGC, statul român ar avea de câştigat din proiectul Roşia Montană peste 4 miliarde de dolari. Dintre aceştia, 1.8 miliarde USD vor intra direct la bugetul de stat. Aceste fonduri sunt constituite din dividendele obţinute de statul român, care deţine 19.3% din acţiunile companiei RMGC, precum şi din alte taxe şi impozite achitate direct către bugetul statului, local, regional şi naţional. Restul de 2.4 miliarde USD reprezintă bani cheltuiţi în România pentru resurse umane, construcţii, energie electrică, materiale, transport, reactivi, piese de schimb şi altele. Aceste sume reprezintă o investiţie directă în economia României şi vor ajunge la forţa de muncă, întreprinzătorii şi companiile româneşti care vor furniza produse şi servicii pentru RMGC, în faza de construcţie şi cea de operare, după cum se arată pe site-ul corporaţiei. Aceste calcule au fost făcute la un preț al aurului de doar 900 dolari/uncie. Între timp însă prețul aurului a avut o evoluție spectaculoasă, ajungând până la circa 1.600 dolari/ uncie.
Restaurarea caselor din centrul istoric
Cum RMGC acordă o atenţie deosebită exploatării zonei şi din punct de vedere cultural, s-a decis restaurarea caselor din centrul istoric şi punerea lor în valoare. Astfel că reprezentanţii RMGC afirmă că în viitor, cu investiţii masive în infrastructură şi în conservarea patrimoniului, ca urmare a realizării proiectului minier, Roşia Montană se va putea mândri cu moştenirea sa culturală. Astfel, se urmăreşte refacerea celor 41 de case monument-istoric din Roşia Montană, amenajarea zonei istorice a localităţii (zona protejată), care include mai mult de 300 de case, pentru viaţa de zi cu zi a comunităţii, înfiinţarea unui muzeu care să prezinte descoperirile arheologice, dar şi includerea întregii zone protejate şi a monumentelor restaurate în circuitul turistic european, regional şi naţional. Până acum, RMGC a investit peste 10 milioane de dolari în programul de arheologie preventivă, iar ulterior, pe parcursul ciclului de viaţă al minei, suma investită în conservarea patrimoniului va fi de 70 de milioane de dolari. De altfel, Ministerul Culturii a anunțat recent obținerea, în urma negocierilor cu compania, a unui buget pentru patrimoniu dublu față de cel alocat inițial, de 35 de milioane de dolari.
De peste un an, RMGC a terminat deja restaurarea primei case din centrul istoric al Roşiei Montane, unde este adăpostită expoziția de istoria mineritului Aurul Apusenilor.
Grija faţă de mediu
Potrivit site-ului corporaţiei, costurile aferente reabilitării şi închiderii minei de la Roşia Montană vor fi suportate în întregime de către Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). Astfel că, la începutul fiecărui an de exploatare, RMGC va depune într-un cont special constituit (fond de garanţie) întreaga sumă estimată pentru lucrările de reabilitare şi monitorizare pe termen lung a mediului. Acest cont va putea fi accesat numai de către autorităţile competente şi doar în scopul reabilitării mediului. Costurile actuale de închidere a proiectului Roşia Montană sunt estimate la 135 milioane USD, calculate pe baza funcţionării minei timp de 16 ani. Actualizările anuale vor fi stabilite de experţi independenţi, în colaborare cu Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM), în calitate de autoritate guvernamentală competentă în domeniul activităţilor miniere. Aceste actualizări au patru variabile: modificări aduse proiectului care afectează obiectivele de refacere ecologică; modificări ale cadrului legislativ din România inclusiv punerea în aplicare a directivelor UE; tehnologii noi care îmbunătăţesc metodele şi practicile de refacere ecologică; modificări ale preţului unor produse şi servicii esenţiale pentru refacerea ecologică.
Mediul are ultimul cuvânt
După ce, săptămâna trecută, Kelemen Hunor a decis acordarea avizului de descărcare arheologică, declarând că hotărârea a fost luată „de specialişti, cu respectarea perfectă a legalităţii”, este rândul ministrului Mediului să-şi dea acordul pentru ca proiectul să poată continua. Într-un interviu din 2010, Borbely declara că, în cazul în care în zonă s-ar obţine descărcarea arheologică, ar fi dispus să acorde şi avizul de mediu, cu condiţia ca Gold Corporation „să ofere garanţii, cu banii jos, pentru reecologizare”.















































