România câștigă. Europa pierde

Cam așa s-ar putea rezuma un scenariu negativ al efectelor pornirii tiparniței Băncii Centrale Europene (BCE).

Am văzut deja câteva urmări pozitive ale politicii europene de relaxare cantitativă. Indicii de încredere în mediul economic sunt pe trend ascendent de patru luni, bursele sunt pe plus, iar euro a scăzut față de dolar. Și se apropie de paritate.

„De anul trecut, economia Europei merge destul de prost și BCE a trebuit să intervină. Pe termen lung, se poate produce creșterea artificială a prețurilor la o anumită clasă de active. Adică prețuri mult prea mari la acțiuni și, în anumite zone, poate crește prețul la imobiliare. Când tipărești foarte mulți bani, ei se duc undeva în economie și nu se duc uniform, ci în anumite părți, în special în active financiare. Atunci, e posibil să apară bule speculative, prețuri foarte mari la acțiuni, la obligațiuni, și, când vrei să oprești acea politică monetară, automat ai prăbușiri în piața respectivă: căderi puternice de burse sau chiar reduceri puternice ale prețurilor la activele imobiliare, falimente în bănci. Când ar putea să vină aceste efecte negative? În cel mai fericit caz, niciodată; în cel mai nefericit caz, de la sfârșitul acestui an”, a explicat, pentru Q Magazine, Radu Ciofu, analist Admiral Markets.

Efectele programului european de relaxare cantitativă vor fi doar pozitive în ceea ce privește România, deoarece peste 80% din schimburile noastre comerciale se fac cu țările UE. O intensificare a activității economice în Europa va determina și creșteri ale exporturilor românești, mai multe comenzi. Un alt efect benefic va fi acela că noi locuri de muncă în străinătate pentru români vor aduce bani în economie. Pericolul direct nu ne vizează, a explicat Ciofu, deoarece banii nu sunt injectați direct în economia României.

Leul, mai tare decât euro

„Cursul euro/dolar a fost afectat masiv. Dolarul se apreciază față de euro de 6-7 luni, constant. Anul trecut, un euro era 1,4 dolari, iar acum e puțin sub 1,1, deci avem o depreciere de 25-30% în aproape un an. Este foarte mult. În cazul în care situația se menține, tendința va fi în principal de scădere a euro față de dolar, pentru că banca centrală a SUA vrea să întărească politica monetară, pe când BCE a promis că cel puțin 18 luni va tipări bani, 60 de miliarde de euro pe lună. Pe termen mediu, adică trei luni, toată lumea vorbește de paritate. Acum, leul are toate premisele să fie puțin mai tare decât euro, în sensul că dobânda la lei e mai mare, nimeni nu tipărește lei, posibil să avem creștere economică mai mare decât media UE. Atunci, leul va fi mai tare decât euro, dolarul va fi mai tare decât euro și, atunci, raportul dintre leu și dolar nu se va mai deprecia atât de tare”, a adăugat Ciofu.

Analistul a precizat că recenta apreciere a dolarului față de leu va determina scumpiri nesemnificative la mărfurile importate în monedă americană: produse IT, cele fabricate în China, electronice și combustibili. În cazul celor din urmă, întărirea dolarului e contrabalansată de scăderea prețului la petrol cu peste 50% în ultimul an, lucru care ar trebui să mențină evoluția prețurilor la combustibili pe un trend descendent. „Marea majoritate a prețurilor din România sunt exprimate în funcție de euro, mai puțin în dolari. O să fie un efect, dar va fi mic, de genul 1 sau 2% la inflația generalizată”, a apreciat analistul financiar.