Roșia Montană în UNESCO, intenții nobile sau lovitură împotriva interesului național?

„Aurul înseamnă bani. Orice altceva înseamnă credit” – J.P. Morgan

Includerea Roșiei Montane în UNESCO ascunde sub aura de noblețe un demers anti-economic, care vizează blocarea valorificării de către statul român a celei mai mari resurse de aur și argint din Europa, în valoare de zeci de miliarde USD și, conform surselor Q Magazine apropiate zonei de intelligence, o potențială recompensă pentru agenții de influență cu milioanele de euro provenite din viitoarele lucrări de restaurare din Roșia Montană.

CRONOLOGIE ȘI STATUS QUO

La 30 decembrie 2015, ministrul Culturii de atunci, Vlad Alexandrescu, anunța pe pagina sa de Facebook – cu share către ONG-urile militante împotriva proiectul minier – declararea Roșiei Montane ca sit arheologic Categoria A, de importanță națională.

După remanierea lui Alexandrescu, noul ministru, Corina Șuteu, accelerează pregătirea dosarului UNESCO, finalizându-l în timp record, deși, spre exemplu, „Ansamblul Monumental Constantin Brâncuși din Tg. Jiu” și „Centrul Istoric al Orașului Sibiu”, așteptau de peste 10 ani să fie promovate.

La 26 octombrie 2016, Roșia Montană este inclusă pe lista indicativă UNESCO, intenţia de depunere a dosarului fiind criticată de ministrul Justiţiei, Raluca Prună, care, în 26 decembrie 2016, a postat pe pagina de Facebook a Corinei Şuteu următorul mesaj: „Înţelept ar fi să nu se ia nicio decizie. Depunerea dosarului de către statul român e o poziţionare care vine mănuşă în procedura arbitrală. Pentru investitorul cu pricina şi în dauna statului”. După mai puțin de două ore, postarea a fost ștearsă.

La 4 ianuarie 2017, în ziua în care Guvernul Tudose depunea jurământul de învestitură, Corina Șuteu, trimite în mod ilegal dosarul UNESCO la Paris, fără aprobarea guvernului și fără avizarea ministerelor de resort. Ilegalitatea depunerii dosarului este constatată printr-un raport intern al Direcției pentru Relații Europene din cadrul Ministerului Culturii și criticată public de ministrul de Externe Theodor Meleșcanu.

În 2 iulie 2018, pe fondul arbitrajului internațional dintre cei doi acționari în Proiectul Minier Roșia Montană, Gabriel Resources (80%) și statul român (20 %), Guvernul Dăncilă solicită Comitetului Mondial UNESCO suspendarea procedurii de înscriere a Roșiei Montane în UNESCO, pentru a nu se prejudicia apărarea statului în arbitrajul ICSID și a pierde cele 4,4 miliarde USD solicitate de Gabriel Resources.

În 31 ianuarie 2020, la jumătatea perioadei de suspendare, Guvernul Orban cedează presiunii USR PLUS și decide reluarea procedurii de clasare UNESCO, deși arbitrajul ICSID era în curs de desfășurare.

În perioada 16-31 iulie 2021, va avea loc ședința online a Comitetului Mondial UNESCO – programată inițial să aibă loc în iulie 2020 la Fuzhou în China (amânată din cauza pandemiei  Covid 19), în cadrul căreia se va aproba înscrierea Roșiei Montane în UNESCO.

CE SPUNE UNESCO: STATUL NU VA MAI PUTEA EXPLOATA VREODATĂ ZĂCĂMÂNTUL DE AUR DE LA ROȘIA MONTANĂ

În data de 4 iunie 2021, Comitetul Mondial UNESCO a publicat agenda ședinței care va avea loc online între 16-31 iulie 2021, unul dintre punctele de pe ordinea de zi a ședinței fiind aprobarea înscrierii Roșiei Montane în lista patrimoniului mondial UNESCO.

Draftul de hotărâre care va fi aprobat în ședința UNESCO va obliga România să oprească avizarea proiectului minier actual, deținut de Gabriel Resources și Statul Român și să elaboreze de urgență planuri de urbanism care să interzică orice alte viitoare proiecte miniere la Roșia Montană.

Cu alte cuvinte, odată introdusă Roșia Montană în UNESCO, cea mai mare resursă de aur a României va fi blocată definitiv, iar statul român, cu sau fără Gabriel Resources, nu va mai putea să valorifice vreodată resursa de aur de la Roșia Montană.

Întâmplător sau nu, aceeași hotărâre spune că Roșia Montană va fi introdusă nu doar în lista UNESCO, dar și în „Lista Monumentelor UNESCO aflate în pericol”, cea pe care se află spre exemplu, Statuia lui Budha din Afganistan, aruncată în aer de talibani în anul 2001.

Ce spun avocații

Avocații care reprezintă România în dosarul arbitral de la Washington„, Lalive și Leaua”, au transmis încă din anul 2016 o scrisoare către Guvernul României, recomandând abținerea de la promovarea listării Roșiei Montane în UNESCO. 

Avocații statului au atras atenția asupra faptului că cererea de înscriere a Roșiei Montane în UNESCO poate cauza României probleme majore decurgând din încălcarea tratatelor internaționale cu Canada și cu Marea Britanie și că există un risc semnificativ ca listarea UNESCO să conducă la acordarea unor daune împovărătoare împotriva statului român de către tribunalul ICSID.

Surse apropiate Ministerului de Finanțe au declarat pentru Q Magazine că o nouă scrisoare a avocaților statului a fost transmisă Guvernului, cu recomandarea retragerii dosarului UNESCO, pentru evitarea pierderii litigiului cu Gabriel Resources, listarea Roșiei Montane în UNESCO echivalând cu exproprierea proiectului minier.

Ce spune Guvernul

Mai mulți oficiali din Guvern, au declarat pentru Q Magazine că singurul aspect asupra căruia prim-ministrul Florin Cîțu și președintele PNL Ludovic Orban sunt de acord în momentul de față este acela că dosarul Roșia Montană în UNESCO trebuie retras, pentru a evita pierderea arbitrajului cu Gabriel Resources și blocarea exploatării zăcământului de aur de la Roșia Montană.

Aceleași surse spun ca fostul ministru de Finanțe, Alexandru Nazare, s-a prezentat în ultimele ședințe de guvern cu un Memorandum bazat pe calcule de risc economic și pe opinia avocaților statului, solicitând retragerea dosarului UNESCO. Miniștrii USR PLUS s-au opus propunerii de retragere, dar și discutării Memorandumului în ședința de guvern, pentru a nu li se consemna, în scris, poziția și a nu putea fi trași la răspundere, ulterior, pentru neluarea măsurilor necesare evitării pierderii arbitrajului de către statul român.

Presiunea miniștrilor USR PLUS l-a forțat pe Prim-Ministrul Florin Cîțu să discute acest document instituțional doar în cadrul ședintei de coaliție, unde PNL și UDMR au susținut retragerea dosarului de listare UNESCO, însă reprezentanții USR PLUS s-au opus, amenințând cu ieșirea de la guvernare în cazul retragerii dosarului.

CE ASCUNDE DOSARUL UNESCO

Surse din Ministerul Culturii au declarat pentru Q Magazine că dosarul de listare UNESCO conține ilegalități care pun sub semnul întrebării întregul demers de listare a Roșiei Montane în UNESCO și ar trebui să provoace sesizarea din oficiu a organelor judiciare și că Institutul Național al Patrimoniului, care gestionează problematica UNESCO, este o instituție „stat-în-stat”, și care, deși se află în subordinea Ministerului Culturii, nu poate fi controlată de actualul ministru, Bogdan Gheorghiu.

Aceleași surse ne-au declarat că Institutul Național al Patrimoniului are ca prioritate înscrierea Roșiei Montane în UNESCO datorită presiunilor exercitate de directorul Ștefan Bâlici, care, anterior, a fost consultantul companiei miniere Roșia Montane Gold Corporation și al Fundației Soros, înrucât acesta este direct interesat de atribuirea viitoarelor lucrări de restaurare din Roșia Montană către societatea OPUS și Asociația ARA-Arhitectura. Restaurare. Arheologie, în care acesta are interese financiare.

Ștefan Bâlici este susținut de Sergiu Nistor, consilier prezidențial, ambii predând în cadrul catedrei de Urbanism de la Universitatea Ion Mincu, și făcând parte din ICOMOS, organizatia non-guvernamentală care analizează și propune siturile UNESCO.

CE SPUNE MINISTRUL CULTURII

Bogdan Gheorghiu a declarat joi, 8 iulie 2021, în cadrul emisiunii „Despre Roșia Montană – A TREIA CALE” cu Liviu Mihaiu, difuzată la Radio Guerilla, ca Ministerul Culturii „nu poate avea altă poziție decât cea de a apăra patrimoniul”, adăugând că „știe că procesul de arbitraj pune în pericol statul român de a fi obligat să achite o sumă mare, iar avocații care reprezintă și care sfătuiesc Ministerul Finanțelor să ceară imperativ retragerea dosarului UNESCO”.

Ministrul Gheorghiu a mai adăugat că „Ministerul Finanțelor spune că dacă se menține dosarul UNESCO, statul va plăti 5 miliarde, iar dacă îl va retrage va plăti în jur de un miliard despăgubiri, aceasta fiind opinia avocaților”.

Ce e de făcut?

Subiectul exploatării miniere de la Roșia Montană a fost intens dezbătut și mediatizat de-a lungul timpului, cu păreri diverse, proteste și scandal politic, plecând de la isteria tehnologiei cu cianuri – folosită, paradoxal, cu succes, în exploatările aurifere din Suedia, Finlanda, Spania, Grecia, Bulgaria etc. și mai recenta „poveste a drobului de sare”, care amenință patrimoniul național.

Dacă nu se va retrage dosarul UNESCO, includerea Roșiei Montane în Lista Patrimoniului Mondial va afecta ireversibil interesul național al României, devenind una dintre cele mai mari pierderi înregistrate de statul român de-a lungul istoriei sale.

Guvernul României trebuie să retragă de urgență dosarul UNESCO, nu doar pentru că România este în pericol să piardă miliarde de dolari în procesul cu Gabriel Resources, ci și pentru a putea să își valorifice în interes național, dacă va vrea sau va avea nevoie vreodată, cea mai mare resursă de aur pe care o deține la Roșia Montană, în paralel cu protejarea patrimoniului național.