S-a stins din viață, maestrul Constantin Amzuță, unul din ultimii seniori ai avocaturii românești. Avea 98 de ani.
Baroul București arată într-un comunicat postat pe siteul instituției că „era o persoană de înaltă distincție sufletească, cu deosebite calități morale, care s-a dedicat profesiei juridice pe care a servit-o cu abnegație, eleganță și demnitate”.
Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Q Magazine în 2011, Constantin Amzuța mărturisea că dacă nu ar fi fost meseria lui, probabil ar fi fost mort, deoarece ea l-a ţinut în viaţă, cu toate intrigile juridice care îl provoacă în fiecare zi.
Maestrul a absolvit Facultatea de Drept în 1943, cu cel mai mare punctaj, şi anume, cinci bile albe cu elogii.
A primit apoi o bursă la Oxford, dar nu a rămas în Anglia, deşi i se propusese chiar să i se acorde cetăţenie, mai ales că urma să fie înrolat în armată şi să plece în război.
Citește și SCRISOARE DEVASTATOARE PENTRU CONDUCEREA BAROULUI BUCUREȘTI
Nu a acceptat însă, deoarece nu le putea provoca părinţilor o asemenea durere, pentru că era unicul lor copil şi-i lăsase plângând în gară.
Astfel că s-a întors, dar a plecat la război şi spune că a avut noroc, deoarece a făcut parte dintr-o uniatate mixtă româno-germană, unde a fost comandor de bombardier şi a participat la evacuarea statelor majore din Crimeea.
A învăţat de la germani să fie organizat, să piloteze şi să aibă o comportare realistă, după cum ne-a declarat.
A scăpat cu bine din al Doilea Război Mondial şi în 1945 a revenit acasă, unde tatăl său îi stabilise deja un Maestru de la care să înveţe meserie, unul dintre cei mai buni avocaţi pe comercial din acea vreme, şi anume Costin Dimitrescu.
PROBA STAGIATURII
Însă, pentru a fi primit, stagiarul Amzuţă a trebuit să treacă peste o probă extrem de dificilă pentru cunoştinţele lui juridice de atunci.
Mai exact, Dimitrescu l-a trimis la arhiva Tribunalului şi i-a cerut să spună dacă într-un dosar în care acesta era reprezentant procedura este îndeplinită şi se va judeca.
„Am ajuns acolo, am dat peste un arhivar-şef care mi-a dat dosarul cu pricina. Numai că dosarul era unul complex, întâmpinări, citaţii, intervenienţi, eu nu mai văzusem o citaţie. Îl iau, îl învârt şi mă gândesc să-i spun arhivarului că pun pariu pe 50 de lei cu el că dosarul se amână, că nu are procedura completă. Şi arhivarul se uită şi-mi zice: <<Păi e procedura completă>>. Atunci i-am dat banii şi mi-am văzut de drumˮ, a povestit avocatul.
„M-am întors la Maestru, i-am spus că se judecă, i-am explicat cum am făcut şi el mi-a spus: <<Ai stofă de avocat>>ˮ.
„DESCHIDE SEIFUL ŞI IA CÂT VREI TU!ˮ
Oportunitatea de a-şi demonstra calităţile nu a întârziat să apară pentru Maestru, iar dosarul care i-a marcat cariera l-a şi umplut de bani, la propriu.
„Apare în Biroul lui Costin un dosar de la regia aurului de la Deva, cu un proces pe concesiuni de mine aurifere într-o societate mixtă româno-engleză şi direcţia mineritului din Ministerul Minelor şi Petrolului. Maestrul meu are nişte probleme personale şi mă pune să mă ocup de dosar pentru o vreme. Am revăzut acţiunea, martorii, actele, interogatorii, m-am ocupat timp de câteva termene. Ulterior a revenit maestrul meu şi am câştigat procesul. Într-o zi, când mă duc la birou, îl găsesc foarte vesel şi-mi spune: <<Ia cheia asta de la seif. Deschide-l şi ia cât vrei, că e munca ta >>. Deschid şi-n momentul ăla a venit un val de pachete de bani peste mine. Şi-mi zice să iau, eu iau un pachet, el insistă, eu mai iau un pachet, apoi îmi spune să iau şi servieta, am luat servieta, am umplut-o. Când am ajuns acasă, tatăl meu l-a sunat pe Costin să-l întrebe dacă nu i-am furat baniiˮ, a rememorat Maestrul.
Ulterior, după această reuşită, i-a devenit discipol şi marelui avocat Emil Otulescu, fratele preşedintelui Băncii Naţionale.
De acolo a fost simplu să intre în rândul superior al avocaţilor, unde a rămas până astăzi.
SECURITATEA NU A PUS MÂNA PE EL
A pledat numai pe civil, având o singură tentativă în penal, când ar fi trebuit să-l apere pe fostul ministru de Finanţe Alexianu, însă a renunţat la recomandarea unui prieten apropiat.
„Alexianu era acuzat de un fel de conspiraţie financiară, că ar fi făcut astfel încât să nu se mai facă livrări de petrol către ruşi. Deşi familia lui a dorit foarte mult ca eu să-l reprezint, am ascultat sfatul prietenului meu, deoarece nu mi-am dorit niciodată să am de-a face cu Securitateaˮ.
Potrivit lui, Securitatea a încercat o singură dată să-l racoleze prin intermediul preşedintelui Tribunalului Militar, care i-a oferit un post de magistrat. Însă Maestrul Amzuţă a refuzat şi a fost lăsat în pace.
PRECEDENT PE RESTITUIREA PROPRIETĂŢII
Chiar dacă avea o vârstă respectabilă, Maestrul încă mai scria istorie în sistemul juridic, astfel că este foarte aproape de a crea un precedent judiciar în materia restituirilor proprietăţii.
„Instanţele româneşti decid la fel de comunist ca pe vremea apusă, mai ales când este vorba despre restituirea proprietăţilor. Judecătorii hotărasc că proprietăţile oamenilor cărora comuniştii le-au plătit pentru expropriere eventual câteva zile în închisoare, trebuie să rămână la cei care le-au cumpărat de la statul român, oameni care ştiau cum au ajuns acele imobile în proprietatea statului, dar care sunt prezumaţi ca fiind de bună-credinţă. Am reuşit să obţin de la Judecătoria Sectorului I anularea actului emis de statul comunist, care a intrat ilegal în posesia imobilului, astfel că şi actul încheiat de stat cu chiriaşul cumpărător va fi anulat. Iar din acest moment ne aşteptăm la un val de procese din partea cumpărătorilor, aceştia împotriva statului românˮ, a precizat avocatul.
„ACTUALUL SISTEM ESTE LA PĂMÂNTˮ
În ceea ce priveşte sistemul juridic actual, Maestrul Amzuţă considera că este la pământ.
„Acest nou cod civil a fost publicat în iunie 2009, are 2.664 de articole, adică mai mult de două ori decât precedentul. Şi, înspre final, se precizează ceva ce eu n-am întâlnit în cei 68 de ani de profesie : codul se aplică la data publicării legii de aplicare a lui. Se stabileşte data de aplicare adică fix peste un an şi nici peste doi ani nu o ai? Asta arată că suntem conduşi de nişte escroci. Ei vor să denatureze şi esenţa cuvântului de legeˮ, a conchis Maestrul.
De altfel, acesta consideră că nici stagiarii din ziua de azi nu sunt deloc la fel de bine pregătiţi pe cât ar trebui să fie.
Acesta a fost şi motivul pentru care a renunţat să mai pregătească avocaţi, deşi, de-a lungul anilor, sute de absolvenţi de Drept i-au trecut prin mână.
Însă Maestrul era de părere că cei mai mulţi stagiari „nu ştiu să citeacsă dincolo de lege, sunt seci şi i-ar consuma energiaˮ.
Cu toate acestea, în sala unde pleda, toţi avocaţii tăceau chitic şi ascultau cum un adevărat Maestru în ale Dreptului argumentează până dincolo de esenţa legii, făcându-i chiar şi pe judecători să se încline în faţa priceperii lui.













































