Sănătatea, reorganizată din birou

Încă de săptămâna trecută, pe site-ul instituţiei au fost postate, pentru dezbatere publică, patru Hotărâri de Guvern care vizează desfiinţarea şi reorganizarea mai multor unităţi sanitare, printre care şi câteva de la Constanţa. Primul care a reacţionat este primarul de la Mangalia, Claudiu Tusac, trimiţându-i o scrisoare deschisă ministrului Cseke Attila, prin care îi solicită să revină asupra deciziei de desfiinţare a Sanatoriului Balnear şi de Recuperare Mangalia, motivând că acesta atrage, anual, mii de turişti străini. „
Reorganizarea acestor unităţi face parte din strategia Ministerului Sănătăţii de eficientizare a sistemului spitalicesc şi de realizare a unui sistem în care unităţile să corespundă cerinţelor de asistenţă medicală actuale", se arată într-un comunicat al Ministerului Sănătăţii.Reprezentanţii ministeriali spun că desfiinţarea Sanatoriului Balnear şi de Recuperare Mangalia şi reorganizarea Sanatoriului Balnear şi de Recuperare Techirghiol se înscriu într-un plan al Ministerului Sănătăţii, atât pe termen scurt, cât şi mediu, care vizează identificarea soluţiilor pentru reducerea cheltuielilor de întreţinere, funcţionare şi eficientizare a utilizării bazei tehnice în unităţile sanitare din reţeaua proprie, prin integrarea serviciilor existente sau ale celor nou-create.Totodată, precizează ministerul, reorganizarea Institutului Naţional de Recuperare, MedicinăFizică şi Balneoclimatologie Bucureşti, prin desfiinţarea Institutului Naţional pentru MedicinăComplementară şi Alternativă „
Prof. dr.Florin Brătilă"Bucureşti, şi a Spitalului Clinic de Recuperare, MedicinăFizică şi Balneologie Eforie Nord asigură premisele pentru introducerea unui management unitar, precum şi posibilitatea utilizării unor platforme comune în cazul a trei unităţi care acordă acelaşi tip de servicii spitaliceşti şi ambulatorii de specialitate în domeniul recuperare, medicină fizică şi balneologie.Totul s-a făcut fără consultarea directorilor unităţilor sanitare sau a reprezentanţilor Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică, aceştia nefiind de acord cu o astfel de măsură.
Dr.Constantin Dina, directorul Direcţiei de Sănătate PublicăConstanţa, susţine căSanatoriul de la Mangalia este o unitate de referinţă a balneologiei româneşti, fiind recunoscută la nivel internaţional. „Le-am transmis reprezentanţilor ministerului că unitatea trebuie să funcţioneze în continuare, în condiţiile actuale", a declarat Dina. Urmează noi privatizări?La rândul său, primarul municipiului Mangalia, Claudiu Tusac, trage un semnal de alarmă, printr-o scrisoare deschisă, asupra modului în care statul gestionează sistemul sanitar din România. „
Ca primar al municipiului Mangalia, sunt nevoit să iau atitudine.Nu este posibil să mergem în sensul distrugerii, al desfiinţării unei unităţi sanitare de renume naţional şi internaţional.Această idee poate genera ample dezbateri şi face loc unor interpretări dăunătoare imaginii ministerului.Mă refer la ideea unei posibile privatizări dubioase a acestor unităţi.Măsurile pe care doriţi să le luaţi sunt arbitrare, nu au la bază o informare corectă şi nu respectă realităţile din teritoriu.
Ministerul Sănătăţii demonstrează prin aceste măsuri că nu ştie să gestioneze sistemul sanitar sau că managerii PD-L numiţi la conducerea acestor unităţi nu fac faţă provocărilor funcţiei", a scris Tusac în scrisoarea adresată ministrului Sănătăţii, adăugând că, prin dispariţia acestei unităţi, va fi afectată dezvoltarea turistică a zonei, vor scădea veniturile bugetului local, va fi afectată direct calitatea vieţii cetăţenilor municipiului Mangalia. „Vă solicit în mod oficial să luaţi în calcul şi o altă variantă: aceea a trecerii Sanatoriului Balnear şi de Recuperare Mangalia în administrarea autorităţilor locale.Suntem perfect capabili să administrăm unităţi spitaliceşti mari.De exemplu, pentru Spitalul Municipal Mangalia, administraţia locală va face investiţii de peste 2.400.000 de euro, fapx ce demonstrează interesul deosebit pe care îl avem faţă de sănătatea populaţiei", se mai arată în scrisoare.Măsura impusă de minister ar da peste cap planurile primarului, care a anunţat demararea lucrărilor proiectului cu fonduri PHARE „
Turism Balnear şi de Agrement Mangalia", a cărui valoare se ridică la cinci milioane de euro.Proiectul cuprinde amenajarea unor piscine cu apă sulfuroasă pentru tratament şi o zonă de agrement, baza urmând să fie conectată cu sanatoriul.  Unitatea este una dintre cele mai moderneDe altfel, unitatea medicală este una dintre cel mai bine cotate din ţară şi a sărbătorit deja jumătate de secol de activitate, bucurându-se de tradiţie şi de notorietate pe plan internaţional.Cu dotări moderne ce depăşesc un milion de euro, centrul balnear cuprinde două baze de tratament, situate chiar pe malul mării, cu o capacitate de peste 1.000 de locuri pe serie. În prezent, sanatoriul foloseşte factori naturali terapeutici, printre care se numără ape termominerale cu caracter predominant sulfuros, clorosodic, bromoiodurat şi, în mai mică măsură, bicarbonatate, magneziene, calcice şi apa mării, cu o mineralizare de 15,5 g/litru în zona Mangalia, combinaţie ce conferă sanatoriului o specificitate unică în Europa.De asemenea, unitatea deţine licenţă de exploatare a apelor termominerale sulfuroase din zona Mangalia, care cuprinde trei perimetre de exploatare, având cinci foraje de ape mezotermale sulfuroase, ce sunt folosite în cura externă, în tratarea următoarelor afecţiuni: reumatism degenerativ, reumatism abarticular, sechele musculo-articulare posttraumatice, afecţiuni neurologice periferice, afecţiuni ginecologice. În cadrul unităţii se poate face hidrotermoterapie, hidrokinetoterapie, electroterapie, masoterapie, inhaloterapie, iar bazele de tratament sunt moderne şi bine dotate, având instalaţii pentru băi calde cu apă sulfuroasă şi apă de mare, instalaţii pentru băi calde cu nămol, cinci sonde de apă mezotermală, instalaţii pentru aerosoli individuali şi colectivi, cinci bazine cu apă sulfuroasă, două piscine cu apă de mare, una de 200 mc, iar cealaltă de 510 mc.Totodată, unitatea este structurată în două pavilioane: Pavilionul A, cu două secţii de spital a câte 75 de paturi şi o secţie sanatorială cu 200 de paturi, şi Pavilionul B, unde se află ambulatoriul de specialitate.