Toamna, în buzunarele noastre

.. Ce surprize ne mai așteaptă începând cu această lună?

Preţul gazelor a crescut de la 1 octombrie cu 1% pentru populaţie şi cu 2% pentru firme, mai puţin decât este stabilit prin calendarul de liberalizare asumat faţă de FMI, întrucât România a reuşit să înmagazineze în depozite mai multe gaze produse intern, de două ori mai ieftin decât cel de importate. Vom simți o creștere a prețurilor și la alimente?

„Nu văd motive pentru care să existe niște schimbări dramatice în ultima parte a anului, pentru că inflația probabil se va păstra în limitele stabilite de BNR, chiar dacă la unele produse precum facturile la energie vor crește prețurile, pe alte categorii de cheltuieli se va îmbunătăți situația, mai ales în privința bunurilor alimentare. Pentru că a fost o producție agricolă foarte bună, anul ăsta avem prețuri la alimente care au evoluat favorabil pe timpul verii și probabil că și acum în toamnă avem o direcție favorabilă a indicelui prețurilor. Pe fondul scumpirii energiei, se vor scumpi, probabil, toate produsele, numai că ar putea să fie câteva luni de zile până când scumpirea va ajunge la consumator”, a declarat analistul economic Aurelian Dochia pentru Q Magazine.

Inflaţia anuală a scăzut până la 3,67%. În august am avut deflaţie. Preţurile de consum au scăzut cu 0,2% în august, comparativ cu iulie 2013, conform datelor Institutului Naţional de Statistică, iar preţul produselor alimentare a scăzut cu 0,8%. Banca Naţională a României a redus prognoza de inflaţie pentru acest an şi anul viitor, la 3,1%, de la proiecţia anterioară de 3,2%, respectiv 3,3%. Ţinta de inflaţie a băncii centrale este de 2,5% plus/minus un punct procentual.

Dezinflația bate prețul gazelor

Vlad Muscalu, economist șef la ING Bank România consideră că nivelul de trai va înregistra o îmbunătățire ușoara în al doilea trimestru, pe fondul unei puteri de cumpărare în creștere. „Creșterea puterii de cumpărare se datorează temperării inflației, ce are drept cauză recolta deosebit de bogată. În afară de scumpirea gazelor cu aproximativ 1% din debutul lunii curente nu mai sunt programate alte ajustări de prețuri reglementate. Totuși, pot apărea anumite modificări la prețul energiei termice. În ansamblu, ne așteptăm ca inflația să se tempereze de la ritmul din august de 3,7% către 2,.7% în finalul anului, o dezinflație condusă de recolta foarte bună dar și de cererea internă foarte slabă. Majorarea prețului gazelor pentru consumatorii noncasnici nu ar trebui să aibă o influență vizibilă asupra inflației, dat fiind ponderea redusă pe care acest input îl are în coșul de consum și cererii interne reduse”, a explicat Muscalu, pentru Q Magazine.

Bucureştenii nu vor plăti mai mult pentru gigacalorie. Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat, referitor la contribuţia bucureştenilor din tariful gigacaloriei, că aceasta va rămâne neschimbată la iarnă, respectiv 170 de lei, restul până la 340 de lei urmând să fie achitat în continuare de municipalitate, ca subvenţie.

Nu la fel de optimist este Andrei Rădulescu, analist senior la SSIF Broker. Chiar dacă inflația a decelerat în a doua jumatate a anului și, foarte probabil, va atinge un minim record în luna septembrie, spune el, presiunile inflaționiste ar putea accelera gradual spre finalul anului și în 2014, pe fondul alinierii prețurilor bunurilor administrate.
„Pe termen scurt, venitul real disponibil al populației va continua să fie afectat de climatul dificil din piața forței de muncă. Mă refer, în principal, la persoanele angajate în companii, care satisfac cererea internă, dar și la șomeri, sau la cei angajați la stat, care vor fi afectați de procesul de restructurare a sectorului public. Dobânzile la depozite au scăzut puternic în ultimele luni, existând riscul unor dobânzi reale negative. În acest context, mă aștept la persistența unui nivel de trai dificil și în ultimele luni din acest an. O ameliorare vizibilă a nivelului de trai al populației este condiționată de relansarea investițiilor în economia reală. După părerea mea, cel puțin din perspectiva termenului scurt, nu vom asista la un efect în lanț al alinierii prețurilor bunurilor administrate. Spun aceasta gândindu-mă la deficitul important la nivelul cererii interne, marja de manevră a companiilor de transpunere a majorarii preturilor la energie către consumatorul final fiind redusă. Condiționat de o dinamizare a cererii interne, aceasta marjă de manevră se va mări”, a explicat Rădulescu.

4,54 lei/euro

Pe de altă parte, cursul , cursul de schimb leu/euro s-ar putea situa în jurul pragului de 4,54 unităţi la finalul anului, în timp ce leu/dolar ar putea ajunge la 3,55 unităţi în aceeaşi perioadă, dacă dobânzile la plasamentele în lei vor mai scădea în urma continuării ciclului de relaxare a politicii monetare de către BNR pentru susţinerea economiei, consideră analiştii casei de brokeraj forex X-Trade Brokers.

Deşi inflaţia se află pe un traseu descendent în România, iar ultimele estimări susţin o creştere economică de 2% pentru anul acesta, în următoarea perioadă leul ar putea cunoaşte o tendinţă mai largă de depreciere, cu mici episoade optimiste, potrivit X-Tade Brokers. Consiliul de Administraţie al BNR a decis să reducă dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, de la 4,5% la 4,25%.