Oficialii europeni au început dezbatarea unui plan de impunere unor țări din afara UE de sancțiuni economice dacă nu se aliniază sancțiunilor occidentale sau nu pot explica o creștere bruscă a comerțului cu mărfuri interzise prin sancțiunile antirusești, informează Politico, citând trei diplomați europeni la curent cu discuțiile.
- După 25 de ani, Burj Al Arab intră în renovare
- De la americani vine lumina…verde! Bogdan Ivan anunță redeschiderea Rafinăriei Petrotel deținută de ruși
- Peter Magyar: Vom suspenda serviciul de știri al presei publice
- Ce ar vota românii: AUR a ajuns să cumuleze cât PNL și USR la un loc, dar a scăzut față de ianuarie
- România a avut cândva 13 mari combinate de producție a îngrășămintelor chimice…
Un astfel de mecanism, care este discutat ca parte a următorului pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei din cauza războiului din Ucraina, ar fi un prim pas către așa-numitele sancțiuni secundare sau extrateritoriale – o practică deja folosită de Statele Unite.
„Acesta ar fi o schimbare majoră de politică pentru UE”, afirmă unul dintre diplomați.
Ideea ilustrează frustrarea crescândă a UE față de eludarea sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei de către state și companii fără scrupule.
După adoptarea a 10 pachete de sancțiuni împotriva Moscovei, UE l-a numit pe David O’Sullivan ca însărcinat special să se asigure că sancțiunile europene sunt aplicate și nu ocolite.
Dar O’Sullivan — fost secretar general al Comisiei Europene și ambasador al UE în Statele Unite — nu are adesea pârghii pentru a convinge țările terțe să se alinieze. Sancțiunile occidentale impuse Moscovei din cauza invaziei sale a Ucrainei înseamnă afaceri mari în altă parte în fosta Uniune Sovietică, în timp ce intermediarii se grăbesc să profite de revânzarea bunurilor indisponibile către Rusia.
Comisia Europeană speră acum că acest nou mecanism să poată fi folosit ca o amenințare pentru a determina alte țări să se conformeze. Dacă nu o fac, Bruxelles-ul ar putea impune și sancțiuni împotriva acelor țări terțe, au spus diplomații. UE ia în calcul, spre exemplu, țări din Asia Centrală, cum ar fi Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan.
Comisia a discutat deja măsurile cu diplomații UE în cadrul unor întâlniri private, dar încă nu a propus oficial noul său pachet capitalelor europene. Decizia finală cu privire la continuarea planului revine guvernelor naționale.
Diplomații au subliniat că este încă neclar cum ar funcționa mecanismul. De exemplu, nu este clar dacă țări întregi vor fi vizate și, dacă da, care dintre ele sau doar persoane fizice sau entități care operează în anumite țări. „Nu e clar în acest moment cum se va proceda”, a spus un al doilea diplomat.
Dar este clar că propunerea este extrem de sensibilă, afirmă diplomații citați de Politico sub protecția anonimatului, de exemplu când vine vorba de China. Cel de-al doilea diplomat a mai spus că UE trebuie să fie atentă cu abordarea „pentru a nu împinge țările despre care vorbim în brațele Indiei, Chinei sau Rusiei” și că ar trebui găsit un echilibru între reprimarea comerțului necinstit și menținerea legăturilor economice.
Ambasadorii UE urmează să discute despre plan la o reuniune din 10 mai, deși acest moment se poate schimba în continuare, mai scrie Politico.














































