Un câștigător al premiului Nobel a descoperit cauzele uneia dintre „bolile” societății contemporane

O problemă care nu este mereu luată în considerare, dar care este prezentă frecvent în societatea contemporană, ar putea avea efecte negative grave asupra organismului uman, explică un neurolog din SUA.

Astfel, doctorul Michael Rosbash, citat de publicația The Times of Israel, încearcă să atragă atenția popoarelor vestice asupra pericolelor la care sunt expuse din cauza stilului de viață. Concret, expertul căruia i-a fost decernat recent premiul Nobel pentru categoria „Fiziologie sau Medicină” consideră că oamenii suferă de oboseală cronică, o problemă care ar fi ignorată de societate. Medicul, care a primit distincția alături de alți doi americani din mediul academic, a ajuns la această concluzie după ce a studiat genele care controlează ritmul circadian al organismului uman (n.r. acel ciclu de aproximativ 24 de ore, în timpul căruia au loc procesele biochimice, fiziologice și de comportament ale organismelor vii).

În urma cercetărilor, doctorul Rosbash a arătat că sunt câteva elemente cotidiene care afectează viețile oamenilor și duc la probleme grave pentru sănătate, printre care se numără și oboseala cronică. Astfel, detalii precum tipul sau intensitatea luminii artificiale, programul de lucru în ture sau schimbările frecvente de fus orar, ca urmare a călătoriilor, contribuie la ideea de oboseală a organismului uman. Prin urmare, acești factori tind să afecteze ritmul biologic al organismului și influențează funcții precum somnul, secreția de hormoni, temperatura corpului și comportamentul.

Sursă foto: Scott Eisen, Getty Images via Wired

La rândul său, site-ul Web MD (n.r. o arhivă cu informații de natură medicală) mai enumeră și sarcina, anumite medicamente, somnul neregulat, bolile Alzheimer's și Parkinson, dar și diverse probleme mentale ca principalele cauze pentru schimbări în ritmul circadian.

Importanța unui somn liniștit și al unui stil de viață ordonat sunt recunoscute și de un profesor de neuroștiințe de la Universitatea Harvard, Clifford Saper:

„Orice element din corpul nostru, de la secreția de hormoni la prepararea enzimelor digestive […] sunt influențate în mod semnificativ de a știi la ce oră din zi ai nevoie (n.r. ca aceste procese) să se întâmple”, a spus expertul, citat de publicația The Times of Israel.

În același timp, schimbările frecvente de ritm ale organismului uman pot duce la boli precum diabet, demență, cancer și afecțiuni ale inimii, avertizează oamenii de știință.

Echipa de experți a folosit insecte pentru cercetare

Doctorul Rosbash a lucrat alături de alți doi americani din mediul academic (Jeffrey Hall de la Universitatea din Maine și Michael Young de la Universitatea Rockefeller din New York) și au folosit muște pentru cercetare. Ei au reușit să izoleze gena care controlează ritmul de zi cu zi al organismului și au ajuns la concluziile pentru care au fost răsplătiți cu premiul Nobel.

Sursă foto: Scince News (de la stânga la dreapta: Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash, Michael W. Young)

În alți ani, premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost acordat pentru descoperiri privind fertilizarea in vitro (n.r. 2010, Robert G. Edwards), infecțiile cauzate de viermii cilindrici (n.r. 2015, William C. Campbell și Satoshi Ōmura) sau pentru o abordare terapeutică a malariei (n.r. 2015, Youyou Tu).

Despre Nobel

Premiile Nobel au fost create de omul de afaceri și savantul suedez, Alfred Nobel. El a scris în testamentul său ca averea pe care o deținea să fie folosită să răsplătească oamenii care au adus „cele mai mari servicii umanității”. Primele premii au fost decernate în decembrie 1901 și au fost pentru realizări în fizică, medicină, chimie, literatură și pace. Între timp, a fost adăugat și domeniul economic. Pe lângă premiul în bani, câștigătorii primesc și o medalie din aur. Printre cei mai cunoscuți laureați se numără Alfred Einstein (n.r. fizică, 1921, descoperirea efectului fotoelectric), Marie Curie (n.r. fizică, 1902, cercetări în domeniul radioactivității; chimie, 1911, descoperirea elementelor chimice radium și polonium), Alexander Fleming (n.r. medicină, 1945, descoperirea penicilinei), Maica Teresa (n.r. pace, 1979, a fondat o organizație umanitară care a ajuns să activeze în peste 120 de țări) și alții.