În România, nicio mare campanie nu a fost dusă la bun sfârşit, iar în rândurile ce urmează vom reaminti un scandal uriaş prin care ţara noastră a trecut ca gâsca prin apă, fără cel mai mic rezultat: afacerea Liechtenstein. În urmă cu vreo patru ani, un scandal uriaş a izbucnit la nivel mondial, după ce Germania a obţinut, prin spionaj, o listă a peste o mie de investitori nemţi care aveau conturi în paradisul fiscal Liechtenstein, acolo unde secretul bancar deplin era regulă de fier, şi fentaseră statul german cu aproximativ 30 de miliarde de euro.
Imediat, multe alte state au reacţionat dur, cerând micului stat lista propriilor cetăţeni care depuneau bani negri acolo şi for?ând Liechtensteinul să-şi schimbe rapid legislaţia fiscală.După 200 de ani de fiscalitate lejeră, Liechtensteinul a fost nevoit să se conformeze şi să încheie, totodată, înţelegeri bilaterale cu alte state pentru cooperarea în cazurile de evaziune fiscală şi de fraudă, primul acord privind schimbul de informaţii financiare secrete din sectorul bancar fiind cu SUA, iar după un an, cu Germania.Aşa s-a aflat, bunăoară, că între posesorii de conturi secrete se numărau politicieni de top, precum extremistul austriac Joerg Heider. În martie 2008, fostul şef al SIE, generalul Ioan Talpeş, în acel moment senator, făcea declaraţii fierbinţi la Realitatea TV pe marginea scandalului amintit, declarând că în Liechtenstein au conturi secrete numeroşi români: „De ce nu întrebaţi serviciile secrete actuale despre motivul pentru care nu au intervenit oficial la Bundestag, în Germania, ca să ne comunice şi nouă lista cu marii oameni de afaceri care au transferat bani în Liechtenstein (…) Este aliatul nostru, nu are nicio problemă ca să ne dea această listă", spunea Talpeş. „Lista Liechtenstein creează insomnii în toată
Europa democrată şi civilizată.La noi, e tăcere totală.Este inadmisibil să ştii că to?i aceia au transferat bani fără să plătească impozite, că au transferat sume pe care nu le-au declarat, în acel paradis fiscal, şi să nu cerem lista", mai spunea Talpeş, cel care a cerut oficial şi Parchetului General să se implice în aflarea numelor românilor cu averi secrete.Timp de un an şi mai bine nu s-a întâmplat nimic însă, România părând complet neinteresată de aflarea celor care au păgubit statul cu bani neimpozitaţi şi, în cele mai multe cazuri, probabil, de furat.Asta până în campania electorală pentru prezidenţiale, din noiembrie 2009.
Atunci, cel care a repus, neaştepxat, scandalul Liechtenstein pe tapet a fost însuşi Traian Băsescu. Într-o apariţie televizată la Etno TV, pe 29 noiembrie, el i-a anunţat pe români că a cerut oficial Liechtesteinului o listă a conturilor deţinute de cetăţenii români în băncile din această ţară. „Am cerut, aştepxăm să vedem", a spus, cu un aer marţial, Băsescu.De atunci, a trecut mai mult de un an, timp în care presa a continuat să relateze despre afacerişti şi politicieni suspectaţi că îşi transferă banii în paradisuri fiscale.Recent, ancheta privind megafurtul de la Holcim de certificate de mediu, în valoare de zeci de milioane de euro, a relevat că acestea şi-au pierdut urma după ce au fost transferate într-un cont din acelaşi Liechtenstein.Cu toate acestea, nici Traian Băsescu, nici Parchetul General, nici serviciile secrete şi niciun alt organism responsabil nu au mai suflat vreo vorbă despre scandalul Liechtenstein, deşi estimările unor reprezentanţi cu greutate ai mediului de afaceri privind banii scoşi ilicit din ţară şi depuşi în conturi străine sunt de mai multe zeci de miliarde de euro.
Tăcerea statului român e cu atât mai ciudată, cu cât Băsescu şi conducerea micului stat european aveau relaţii foarte cordiale: exact în perioada anchetelor europene asupra evaziunii din Liechtenstein, Traian Băsescu îl primea la Bucureşti, în toamna lui 2007, pe Alteţa Sa SerenisimăPrinţul Alois, moştenitorul tronului Principatului de Liechtenstein, dar şi acţionar majoritar la banca LGT din statul respectiv, adică exact banca de la care spionajul german obţinuse, în 2002, primele date compromiţătoare.Dacă însă luăm în calcul unele zvonuri recente, potrivit cărora şi şpaga ce se colecta din vămi era direcţionată tot către conturi negre din Liechtenstein, parcă începe să se contureze şi explicaţia muţeniei lui Băsescu, cel atât de viteaz în materie de promisiuni şi atât de zgârcit în materie de fapxe.Iar românii vor continua, probabil, să aştepxe lista marilor evazionişti din Liechtenstein cu acelaşi „entuziasm" cu care aşteapxă repatrierea trioului Popa-Necolaiciuc-Hayssam, altă mare promisiune prezidenţială fermă.











































