Viena spune României Nein Schengen

Încă un stat se opune intrării României în spațiul Schengen. Rezistența vine de această dată din partea Austriei.

• Simina Tănăsescu: Am avut nevoie de un timp de procesare a informațiilor din acele documente, care au fost desecretizate într-o mișcare fără precedent
• După 25 de ani, Burj Al Arab intră în renovare
• De la americani vine lumina…verde! Bogdan Ivan anunță redeschiderea Rafinăriei Petrotel deținută de ruși
• Peter Magyar: Vom suspenda serviciul de știri al presei publice
• Ce ar vota românii: AUR a ajuns să cumuleze cât PNL și USR la un loc, dar a scăzut față de ianuarie

Ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, a declarat că „nu este timpul să votăm acum o prelungire, dacă sistemul de frontieră externă nu funcționează”, notează cotidianul vienez Kurier.

Karner a mai spus: „Extinderea unui sistem defect nu poate funcționa. Situația din Europa arată clar că protecția frontierelor externe a eșuat”.

Declanșatorul rezistenței este fluxul de refugiați care se revarsă în Europa Centrală prin Balcani. Peste 90.000 de migranți au fost deja reținuți în Austria în acest an, dintre care 75.000 nu erau înregistrați în nicio altă țară a UE, potrivit Ministerului austriac de Interne.

Prin urmare, extinderea va fi un subiect fierbinte la reuniunea specială a miniștrilor de interne, programată să aibă loc pe 8 decembrie. O decizie în acest sens necesită unanimitate.

În aceste condiții, România, Bulgaria și Croația vor mai avea de așteptat intrarea în spațiul Schengen, deoarece Președinția Consiliului Ceh dorește ca aderarea să fie votată în bloc.

Dr. Boris J. Schneider, fost consul onorific al României la Viena și în landul Austria inferioară a declarat pentru „Ziarul Românesc” că este surprins de afirmația nediplomatică a ministrului federal de Interne al Austriei.

„În calitate de vechi prieten și cunoscător al României, nu pot decât să fiu surprins de declarația complet nediplomatică și fără sens făcută de ministrul federal de Interne al Austriei. România protejează frontiera externă mult mai bine decât de exemplu domnul Orban din Ungaria. Pentru domnul ministru Karner, cea mai bună frontieră externă Schengen ar putea fi doar sediul ÖVP, partidul (său) popular, de guvernământ!”, a spus dr. Boris J. Schneider.

Ministrul de Interne Lucian Bode îi mulțumea în ianuarie omologului său austriac pentru susținerea în procesul de aderare la Schengen, potrivit unui comunicat oficial.

„Un subiect important al discuțiilor noastre a fost Spațiul Schengen, ocazie cu care am evidențiat faptul că România este un contributor foarte important la arhitectura de securitate a Uniunii Europene. Obiectivul prioritar al României rămâne aderarea la spațiul Schengen, sens în care i-am mulțumit omologului meu pentru susținerea dată în ceea ce privește adoptarea unei decizii de aderare la spațiul Schengen, aceasta fiind reiterată și în cadrul discuțiilor de astăzi. România și-a asumat toate obligațiile care decurg din acquis-ul Schengen, fără însă să beneficieze efectiv de aceste drepturi”, scria Lucian Bode pe blogul său.

Până acum, doar guvernul olandez s-a arătat reticent față de primirea României și Bulgariei în Schengen.

Spațiul Schengen include toate țările UE, cu excepția Bulgariei, Irlandei, Croației, României și Ciprului, precum și a patru țări din afara UE: Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.

De regulă, nu există controale staționare de identitate la frontierele interne din spațiul Schengen. Mai ales după criza migrației din 2015, acest principiu a fost suspendat de o serie de țări, inclusiv Austria. De exemplu, Slovenia se plânge de ani de zile că Austria continuă să extindă controalele la frontieră.