Biblia este cea mai citită carte din lume. Nu se ştie câţi români au citit-o, pentru că niciun studiu nu a arătat-o încă, însă aproape toţi ştiu despre existenţa ei. Mai mult de 3 milioane de exemplare se află pe toate pieţele, în biserici, traduse, citite (sau nu) şi înţelese (aceeaşi dilemă). Nu la fel de multe existau în vremea lui Şerban Cantacuzino, dar cu siguranţă nu existau în spaţiul românesc… nu până să schimbe voievodul asta.
Şerban Cantacuzino a domnit între anii 1714 şi 1716, timp în care a susţinut înlăturarea dependenţei faţă de Imperiul Otoman şi tot ce însemnă aceasta, adică traducerea şi tipărirea cărţilor sfinte, introducerea limbii române în cancelaria domnească şi în Biserică şi ctitorirea Mănăstirii Cotroceni.
Acum este rândul Mănăstirii să ctitorească imaginea voievodului. Muzeul Naţional Cotroceni, în colaborare cu Patriarhia Română, Arhivele Naţionale ale României, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” si Muzeul Municipiului Bucureşti, organizează marţi, 29 octombrie 2013, orele 18,00, în Spaţiile Cantacuzine ale muzeului, expoziţia: „Io Şerban Cantacuzino voievod, din mila lui Dumnezeu domn şi oblăduitor al Ungrovlahiei” – o domnie între tradiţie şi inovaţie”.
Evenimentul este dedicat aniversării a 325 de ani de la tipărirea Bibliei în limba română şi de la sfârşitul domniei lui Şerban Cantacuzino, la data de 29 octombrie 1688, când voievodul s-a stins din viaţă.
Expoziţia aduce în faţa publicului interesat cărţi sfinte şi obiecte liturgice, fiind deschisă publicului în perioada 29 octombrie 2013 – 13 ianuarie 2014.













































