Închisorile noastre, din nou în presa europeană

Decesele din penitenciare, pe fondul pandemiei de coronavirus, readuc în prim-plan condițiile precare din închisorile românești. Situația dramatică din acestea a făcut din nou obiectul unui raport al Consiliului Europei.

În decembrie 2019, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (care se ocupă de executarea hotărârilor CEDO) reunit la Strasbourg a hotărât să amâne emiterea unei rezoluții critice la adresa sistemului penitenciar din România si să emita în locul acesteia o decizie de recomandare. A fost o performanță a ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, care apromis că în trei luni de zile va veni cu măsuri luate pentru îmbunătățirea condițiilor din penitenciare.

În martie, când se împlinea termenul convenit, statul român a fost salvat doar de Covid-19 și, mai mult, deținuților chiar li s-au restricționat drepturile prin Ordonanțele militare.

Faptul că în această perioadă nu mai au dreptul la pachet și nici să fie vizitați de familii, a stârnit tensiuni în unele penitenciare, temperate doar prin abilitatea personalului de supraveghere. Nu în toate cazurile însă.

Trei deținuți și-au pierdut, recent, viața, iar doi au fost grav răniți în urma unui incendiu la penitenciarul Satu Mare. Incendiul a izbucnit când deținuții au dat foc saltelelor, în semn de protest față de restricțiile impuse de autoritățile închisorii, în contextul epidemiei de Coivid-19. Deținuții penitenciarului Satu Mare, care își execută sentința în regim semi-deschis, erau nemulțumiți cu decizia închisorii de a reduce programul de vizită.

Așa se face că incidentele repun pe tapet la Consiliului Europei condițiile din închisorile din România, potrivit Eupoliticalreport.eu.

„ Abrogarea peste noapte a recursului compensatoriu, fără a pregăti toate aceste planuri, inclusiv discuțiile cu CEDO și măsuri de extindere a capacității penitenciare, ar conduce la efecte colaterale poate mai severe decât cele din prezent. O abrogare abruptă fără să asigurăm CEDO că extindem capacitatea penitenciară, că extindem numărul de consilieri de probațiune, ne-ar conduce la condamnări”. Cătălin Predoiu

Situația e agravată de riscul ca epidemia să scape de sub control

Consiliului Europei și-a arătat îngrijorarea că restricțiile impuse și în închisori din alte țări în contextul pandemiei globale ar putea crește tensiunile în rândul celor privați de libertate. Cu toate acestea, susțin experții CE, în România, situația poate fi încă și mai riscantă, deoarece condițiile penitenciarelor acestei țări au atras în repetate rânduri atenția și criticile comunității internaționale.

Este cu atât mai îngrijorător faptul că această situație este agravată de riscul ca epidemia să scape de sub control în contextul actualei pandemii.

În urma unui raport al Convenţiei Europene pentru Prevenirea Torturii şi a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante (CPT) a Consiliului Europei, a fost făcut un control al condițiilor penitenciarelor românești.

Condițiile descoperite sunt cu mult sub standardul european de tratare a deținuților. Raportul constată că, în timpul vizitei lor, echipa a fost informată de existența abuzurilor fizice ale prizonierilor de către personalul penitenciarelor, în special de către membri ai diviziilor mascate ale celor patru închisori care fuseseră controlate.

„CPT a constatat că situația penitenciarului Galați era particular de alarmantă, descriind un mediu al terorii. Raportul detaliază acuzații de rele tratamente aplicate de către personal, laolaltă cu dovezi medicale, ridicând îngrijorări grave despre lipsa înregistrării rănilor de către serviciul medical al închisorii și despre eșecul de a investiga în mod efectiv acuzațiile. Raportul documentează, de asemenea, cazuri de bătăi severe și de abuz sexual între prizonieri în celulele lor, mai ales printre deținuții tineri de la penitenciarul Bacău.”, arată Cetățeanul.net

Ce a descoperit Consiliul Europei

Recomandările făcute de Consiliul Europei includ stabilirea unui proces de evaluare a riscurilor de împărțire a celulei pentru persoanele care intră la închisoare, înainte să fie băgați într-o celulă, urmată de implementarea unei evaluări a riscului și a nevoilor personale. De asemenea, a fost recomandat ca autoritățile române să investească mult mai multe resurse în recrutarea și pregătirea personalului suplimentar al penitenciarelor și în dezvoltarea profesionalismului acestora. Raportul CPT prezintă și conflictele de interese ale personalului medical ca o problemă de bază, care a erodat încrederea prizonierilor în medicii lor. CPT le-a recomandat autorităților române să se asigure că personalul medical este independent de personalului penitenciarului.

Raportul mai scoate în evidență și lipsa aportului psihiatric în toate închisorile vizitate și faptul că deținuții suferinzi de probleme psihice trebuie să se descurce cu condițiile de detenție, care le afectează sănătatea mentală și fizică. Un aspect deosebit de îngrijorător al raportului îl reprezintă acuzațiile de rele tratamente fizice pe care ofițerii de poliție le aplică deținuților. Acuzațiile raportate constau în principal în lovituri ale polițiștilor asupra suspecților, aparent având ca scop obținerea unei confesiuni. CPT a mai comentat asupra investigației acuzațiilor de rele tratamente ale poliției, recomandând ca procurorii să aplice strict criteriul eficienței.

Cu brățară fără brățară

Recent, Senatul a adoptat un proiect de lege inițiat de Alina Gorghiu, senator PNL, prin care autorii unor infracțiuni să poată executa pedeapsa și acasă. Proiectul viza pedepse de sub 7 ani și excludea condamnații pentru fapte de corupție sau de serviciu.

Deși toți senatorii ( cu două abțineri) prezenți au votat pentru, când a ajuns la Camera Deputaților, for decizional, controversele au anticipat forma finală. Chiar și Ludovic Orban a condamnat inițiativa Alinei Gorghiu.

Aceasta a lămurit cumva lucrurile: „Vad că am generat dezbatere în spațiul virtual, cu două propuneri legislative votate, marți, la Senat, de toți colegii senatori PNL, USR, PMP, UDMR, PSD, cu excepția a două abțineri.

Munca de documentare pentru cele două propuneri a început cu destul de mult timp în urmă (pentru prima, chiar din 2016, fiind depusă acum în forma îmbunătățită). Am vorbit despre modificările legislative de sute de ori în spațiul public.

Ambele propuneri au fost depuse anul trecut, în decembrie. Era imposibil de anticipat la acel moment această pandemie sau că propunerile vor ajunge să fie votate fix acum, lucru care să genereze emoție. Acestea doar au urmat procedura, potrivit Regulamentului Senatului.

În al doilea rând, a avut loc o dezbatere publică pe subiect, la care au participat reprezentanți ai Parlamentului, ai penitenciarelor, ai parchetelor, ai CSM, precum și cadre universitare. Observațiile rezultate din această dezbatere, cu specialiștii în domeniu, au fost preluate în ambele propuneri legislative.

De asemenea, proiectele au fost analizate și avizate favorabil de Consiliul Legislativ.

În al treilea rând, prin una dintre propuneri se dorește operaționalizarea, din punct de vedere tehnic, a unor prevederi existente deja în legislația penală, dar care sunt inaplicabile.

Vă subliniez că nu este nimeni eliberat din închisoare prin aceste legi. Doar instanța de judecată are prerogativă de a decide individualizarea pedepselor, adică cine execută la închisoare și cine la domiciliu. Doar pentru infracțiuni ușoare!

Nu se aplică celor care au săvârșit infracțiuni de corupție, de serviciu, precum și alte infracțiuni grave (omor, trafic de persoane etc.).”