70% dintre români vor ca războiul din Ucraina să înceteze și 28% să continue până la înfrângerea Rusiei

Încrederea românilor în spaţiul instituţional naţional, ca şi în NATO şi UE a scăzut faţă de anul trecut, populaţia României rămânând însă cert una pro-occidentală şi pro-europeană, relevă Barometrul de securitate al României, ediţia noiembrie 2022.

• Radu Burnete e sigur că Eugen Tomac va deveni prim-ministru: Eugen, ai tot sprijinul meu!
• Nicușor Dan, mai nervos ca niciodată. Începe să înțeleagă capcana în care a căzut?
• Nicușor Dan, mesaj de susținere pentru Eugen Tomac: Fac apel la responsabilitatea partidelor politice!
• 84% din totalul judecătorilor în funcție spun că atacurile din ultimul an au ca scop schimbarea unor persoane aflate în funcții-cheie ale sistemului judiciar
• Eugen Tomac: Sunt pregătit să găsim un compromis!

Întrabați dacă România se îndreaptă într-o direcție bună, 87,1% dintre respondenți au spus NU, doar 12,% dintre respondenţi alegând să răspundă DA.

Lucrurile sunt explicabile, având în vedere că, după doi ani de pandemie, anul 2022 a început cu un război de anvergură în regiune şi a continuat cu scumpiri mai mult decât semnificative ale preţului tuturor tipurilor de energie, cu inflaţie etc, consideră autorii sondajului.

Ierarhia de încredere nu se schimbă mult faţă de anii trecuţi, dar inclusiv instituţii care beneficiază regulat de încredere mare au imaginea marcată de dificultăţile din ultimul an: Biserica – 65,6% în 2022, faţă de 70,16% în 2021 şi Armata – 66,4% în 2022, faţă de 86,63% în 2021.

Acest complex de crize duce la scăderea încrederii şi în NATO (53,64% în 2022, faţă de 67,36% în 2021) sau Uniunea Europeană (39,76% în 2022, faţă de 59,18% în 2021), potrivit barometrului.

Cu toate aceste probleme, populaţia României rămâne cert una pro-occidentală şi pro-europeană: 68% sunt optimişti cu privire la viitorul Uniunii Europene pe termen scurt, 78% sunt optimişti privind suportul american pentru Europa de Est şi doar 10% dintre cei intervievaţi cred că UE ar trebui să dispară în viitor.

De asemenea, 74% dintre participanţii la sondaj spun că „este mai bine în UE decât în afara ei”.

Potrivit barometrului, există o atitudine critică evidentă şi faţă de elitele locale/naţionale şi faţă de elitele de la Bruxelles, publicul distribuind vina pentru preţul scăpat de sub control al energiei astfel: cei care conduc România (47,7%), politicile UE (28%) şi războiul din Ucraina (23,9%).

Dacă România ar fi atacată, 36% dintre respondenţi afirmă că ar participa la apărarea ţării, 33% sunt indecişi, 29% spun că ar încerca să plece cu familia.

În ceea ce priveşte războiul din Ucraina, 51,5% dintre participanţii la sondaj consideră că Rusia este de vină peste războiul din Ucraina şi că principala piedică în calea păcii este tot Rusia. 25% cred că Rusia este de vină, dar şi Ucraina are o parte din vină pentru război, iar 16% susţin că nu se poate ajunge la pace în Ucraina din cauza SUA şi 8% din cauza UE.

Cea mai mare parte dintre cei întrebaţi – 70% – cred că cel mai important acum este să se oprească războiul, iar 28% spun că acesta trebuie continuat până la învingerea Rusiei, relevă studiul. De asemenea, după nouă luni de la începutul crizei, 74% dintre români afirmă că ar trebui să primim în continuare refugiaţi din Ucraina, dacă va fi nevoie.

Sondajul arată şi o scădere a încrederii în principalele puteri occidentale faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, aceasta neînsemnând neapărat o reorientare strategică a publicului nostru, notează autorii: SUA – 44,1% în 2022, faţă de 70,1% în 2021; Marea Britanie – 41,8% în 2022, faţă de 61,9% în 2021; Germania – 39,5% în 2022, faţă de 69,5% în 2021 şi Franţa – 44,6% în 2022, faţă de 70,9% în 2021.

Acelaşi sondaj arată însă o scădere masivă a încrederii în Rusia (0,1% în 2022, faţă de 41,2% în 2021) şi în China (17,1% în 2022, faţă de 45,3% în 2021).

Potrivit barometrului, „asistăm astfel la o formă de sincronizare a publicului din România cu tendinţele europene tot mai evidente de repliere a populaţiilor spre interesele naţionale”.

„Deşi nu asistăm la o reorientare strategică a publicului din România, apare din ce în ce mai acută ideea că România ar trebui să fie pragmatică, să aibă agendă şi să se ocupe în primul rând de interesele ei (51,1%), totul în cadrul euroatlantic, însă, nu în afara lui”, potrivit realizatorilor studiului.

Barometrul de securitate al României, ediţia noiembrie 2022, un sondaj reprezentativ la nivel naţional, făcut prin interviuri telefonice (CATI), a fost realizat de Laboratorul pentru Analiza Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS), în parteneriat cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române, în perioada 29 septembrie – 10 octombrie, pe un eşantion de 1.001 persoane, având o eroarea maximă admisă: +/- 3,1%, la un nivel de încredere de 95%. 

Barometrul a fost realizat cu sprijinul Ambasadei SUA în România.

Românii revin la paradigma „prin noi înșine”

Directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române, Dan Dungaciu, afirmă că că rezultatele Barometrului de securitate evidenţiază o întoarcere a românilor la paradigma „prin noi înşine”, deşi cadrul rămâne cel pro euroatlantic.

Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române Foto Mihail Oprescu

„Barometrul de securitate relevă o serie de aspecte extrem de importante. Primul ţine de întoarcerea la paradigma prin noi înşine, respectiv o atitudine pragmatică faţă de evoluţiile regionale şi globale. Procesul de dez-vrăjire a Vestului, a instituţiilor sale, mai degrabă, început de Europa Centrală cu aproape un deceniu în urmă, dar şi de multe dintre statele din Vest, începe să fie sesizat şi în percepţia românilor. Pentru ei, spaţiul european sau global este un loc al intereselor naţionale, particulare, în care Bucureştiul trebuie să joace la fel”, spune Dungaciu, într-o declarație acordată Agerpres.

Directorul ISPRI consideră că „românii îşi doresc o Românie mai centrată pe propria agendă, o Românie care mai şi cere, nu doar dă”.

„În paranteză fie spus, actualele aşa zis dezbateri despre primirea României în Schenghen nu fac decât să le confirme temerile. Primirea depinde de tratate, documente, legi etc. sau de interesele naţionale/locale ale unora? Evident, ultimul răspuns pare cel corect şi românii văd asta. Această tendinţă de re-centrare naţională a fost acutizată de război”, adaugă Dan Dungaciu.

În ceea ce priveşte atitudinea concretă faţă de războiul din Ucraina, directorul ISPRI afirmă că „românii se înscriu în tabăra identificată de European Concil for Foreign Relations drept tabăra pragmatistă, spre deosebire de tabăra moralistă (victorie totală împotriva Rusiei, cu orice preţ), adică cei care vor pacea inclusiv prin concesii ale Kievului”. Dan Dungaciu subliniază şi că românii nu au devenit însă pro-ruşi sau pro-chinezi, faţă de care au cea mai puţină încredere, ci au rămas pro-europeni şi pro-NATO.

„De notat că, la nivel european, aşa zisa tabără a pragmatiştilor era mai numeroasă chiar şi în mai 2022 la nivel european! De remarcat însă că toată această schimbare de atitudine nu se face în alte cadre decât cele euro-atlantice. Românii nu au devenit nici pro-ruşi, nici pro-chinezi, faţă de care au cea mai puţină încredere. Românii au rămas pro-europeni şi pro-NATO – mai pro-europeni decît pro-americani! – , dar au devenit mai… pro-români!”, a mai spus directorul ISPRI.

Întotdeauna, cămașa este mai aproape decât haina

Replierea către interesele naționale ale țării s-a făcut simțită în discursul consilierului prezidențial pe probleme de securitate, Constantin Ionescu. El a afirmat că „main-streamul politic” a uitat să mai vorbească despre patriotism.

„Pentru că s-a vorbit despre naționalism, eu, unul, prefer să cred în patriotism. Patriotismul înseamnă să ne uităm cu toții în aceeași direcție, nu să ne uităm unii în ochii altora, cum spunea Saint Exupery despre iubire. Pentru că patriotismul este iubire.

Marea problemă în România este că main-streamul politic, marile partide politice, au uitat să mai vorbească despre chestia asta. Eu sunt ferm convins că oricare european întrebat ce este nu va spune prima dată ”european”, ci va spune naționalitatea lui: ungur, român, polonez, ceh și ce vreți dumneavoastră și abia pe urmă va spune că este european, ceea ce este absolut firesc. Întotdeauna, cămașa este mai aproape decât haina.

Dar faptul că nu mai vorbim despre chestiile astea… Consecințele – lăsând la o parte toate exemplele pe care le-am dat despre vulnerabilități – sunt și lipsă de patriotism, dacă stai să te gândești mult mai adânc. Faptul că nu mai vorbim despre chestia asta… ajungem să avem numai parade și cărămizi în piept, legate de un tip de naționalism care este nu numai de neacceptat, dar și imposibil de conceput.

Și atunci în loc să vorbești, absolut firesc, despre ce înseamnă realmente patriotismul, un patriotism luminat, vorba lui Maniu, lăsăm la discreția populismului dezvoltarea acestui subiect care duce la ce vedem și în acest sondaj (Barometrul de securitate n.n.).

Nu poți să crezi că o elită politică, economică, academică nu conștientizează lucrul ăsta. Nu pot să percep de ce… (Lucrețiu) Pătrășcanu a fost omorât pentru că a spus că mai înainte de a fi comunist e român.

Nu înțeleg de ce astăzi nu putem să spunem că suntem români europeni. Avem o jenă care generează tensiuni absolut inacceptabile și direcții de dezvoltare a iubirii firești de nație care sunt
nu numai de acceptat, dar care sunt imposibil de conceput așa cum sunt.

Lucrurile nu sunt chiar atât de tragice. Războiul este cel care generează toate lucrurile astea, inclusiv rezultatele sondajului, problema este dacă noi suntem suficient de hotărâți să acționăm în cercul nostru de influență și să punem lucrurile, în interiorul țării ăsteia, în ordine astfel încât să fim, de ce nu?, a șasea-șaptea țară din această UE din care facem parte cu mândrie.”, a spus consilierul prezidențial Constantin Ionescu.

La eveniment au mai participat Nicoleta Pauliuc – președintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, academicianul Mircea Dumitru, fostul ministru de Externe Adrian Severin, președintele Comisiei comune a Camerei deputaților și Senatului pentru securitate națională, Eugen Bejinariu.