Cât mai rezistă Gaddafi?

000 de refugiaţi şi peste 1.000 de morţi, trupe înarmate în zona rebelilor din est şi a dezertorilor din vest, o frontieră cu Tunisia relativ controlată de trupele proguvernamentale, dar şi atacuri şi contraatacuri ce situează realitatea între separatism, război civil, măcelărirea rebelilor şi a Opoziţiei şi reprimarea manifestărilor de stradă la Tripoli. Muammar Gaddafi este ferm pe poziţii şi contemplă fără emoţii realitatea din ţara sa, în timp ce veşti contradictorii vorbesc despre negocierile cu rebelii, iar armata reprimă violent, folosind armament greu, aviaţia şi tancurile, pe toţi cei care se ridică împotriva liderului Jamahiriei Arabe Libiene Socialiste. Baie de sânge şi negocieri negate între Gaddafi şi opoziţia libianăVeşti contradictorii vorbesc despre existenţa unor negocieri sau a unor canale de comunicare între liderul libian şi Opoziţie, lăsând să se înţeleagă chiar existenţa unor discuţii privind retragerea din viaţa politică a lui Muammar Gaddafi şi a familiei sale.
Astfel, preşedintele Libiei s-ar fi oferit să poarte negocieri cu rebelii din cadrul Consiliului Naţional cu privire la posibilitatea retragerii sale de la putere.Rebelii au respins propunerea.Pentru a purta negocieri, liderul libian Muammar Gaddafi doreşte o garanţie că poate părăsi în siguranţă ţara şi că el şi familia sa nu vor fi puşi sub acuzare.Pe de altă parte, Opoziţia libiană politică, rupxă din sânul Puterii de la Tripoli, susţine că nu va iniţia acţiuni judiciare împotriva liderului libian dacă acesta se va retrage de la putere şi va părăsi ţara, anunţă liderul Consiliului Naţional creat de militanţii Opoziţiei. Întrebat în legătură cu propunerea de negocieri transmisă de tabăra Gaddafi, fostul ministru al justiţiei Mustafa Abdel Jalil a precizat că liderul libian nu a trimis emisari, dar unii avocaţi s-au propus ca intermediari. „Este vorba despre avocaţi din Tripoli.Este clar că suntem favorabili opririi băii de sânge, dar Gaddafi trebuie mai întâi să demisioneze, iar apoi să plece, şi nu vom iniţia acţiuni penale împotriva sa", a adăugat Abdel Jalil. În plan real însă, asistăm la o baie de sânge creată de ofensiva – preponderent terestră – a forţelor proguvernamentale asupra oraşelor controlate de rebeli.
Astfel, forţele loiale liderului libian Muammar Gaddafi au preluat controlul asupra oraşului Zawiya, după un asediu care a durat cinci zile şi a lăsat în urmă zeci de morţi.Oraşul, situat la 92 de kilometri sud-vest de Capitală, unde se află una dintre cele mai mari rafinării din ţară, a fost supus focurilor de artilerie şi de mortiere.Al-Jazeera a semnalat, de asemenea, că regimul a dezminţit existenţa unor presupuse negocieri cu revoluţionarii, pentru ca Muammar Gaddafi şi familia sa să poată abandona ţara. În afară de al-Qaeda, consilieri militari britanici şi ingerinţe externe într-o posibilă zonă de interdicţie a zborurilor, autorităţile libiene continuă acuzaţiile la adresa influenţelor externe în manifestaţiile publice, subliniind diferenţele faţă de manifestaţiile paşnice egipxene şi tunisiene prin fapxul că în Libia toată lumea are arme.De altfel, este un adevărat paradis şi al traficanţilor de arme în regiune, dincolo de alegaţiile care au vorbit despre o în?elegere americano-saudită pentru livrarea de arme rebelilor.Astfel, şeful diplomaţiei libiene, Moussa Koussa, a acuzat Franţa, Marea Britanie şi Statele Unite de „conspiraţie" în vederea divizării Libiei. „
Este clar căFranţa, Marea Britanie şi Statele Unite iau acum legătura cu cei care au trecut în Opoziţie, în estul Libiei", a declarat Koussa, în timpul unei conferinţe de presă, la Tripoli. „Aceasta înseamnă că există o conspiraţie pentru divizarea Libiei", a adăugat ministrul libian de Externe, subliniind înclinaţia Libiei spre o secesiune teritorială a estului şi spre război civil. Eforturile NATO, UE şi ale Ligii Arabe pentru soluţii în criza libianăÎntre timp, NATO a lansat zboruri de supraveghere permanentă a Libiei, în contextul în care ia în considerare diferite opţiuni pentru combaterea escaladării violenţelor în această ţară, a declarat ambasadorul american la NATO, Ivo Daalder. În timp ce părerile sunt împărţite şi asupra ideii zonei de interdicţie a zborurilor deasupra Libiei – care să zădărnicească bombardarea rebelilor -, dar şi asupra unei posibile intervenţii a comunităţii internaţionale sau a NATO în Libia, cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au convenit marţi, 8 martie, impunerea de noi sancţiuni împotriva Libiei, vizate fiind în primul rând Banca Centrală şi un fond suveran, după ce, la sfârşitul lunii februarie, a fost decisă îngheţarea averilor colonelului Muammar Gaddafi şi ale unor apropiaţi ai săi.La închiderea edi?iei, acordul urma să primească aprobarea formală a celor 27 de guverne, pentru a intra în vigoare până la summitul extraordinar al şefilor de stat şi de guvern din Uniunea Europeană, care urma să aibă loc vineri, 11 martie, la Bruxelles.În dezbaterea privind modul în care comunitatea internaţională ar putea interveni în Libia, ministrul britanic de Externe, William Hague, a declarat că impunerea unei zone de interdicţie aeriene în Libia trebuie să aibă o bază clară, prevăzută în legislaţia internaţională.Forţele de Opoziţie din Libia au solicitat stabilirea unei astfel de zone.Pe de altă parte, Italia se pronunţă – alături de Malta, statele europene cele mai apropiate de Libia şi vizate de valul de refugiaţi – împotriva unei intervenţii directe, din cauza responsabilităţii şi a efectelor secundare ale crizei. „
Nu mă îngrijorează atât preşedintele Barack Obama, cât mai ales anumiţi susţinători ai războiului, care nu-şi dau seama că o intervenţie militară ar însemna al Treilea Război Mondial", a precizat ministrul italian de Interne, Roberto Maroni. „O acţiune militară puternică, în special din partea SUA, nu ar face altceva decât să coalizeze celelalte state arabe, cu consecinţe devastatoare.Eu aş evita în toate modurile această cale, mizând pe alte opţiuni, cum ar fi un nou Plan Marshall", a adăugat ministrul. Prim-ministrul maltez, Lawrence Gonzi, a afirmat căMalta nu va servi drepx bază militară pentru o eventuală intervenţie occidentală în Libia. „Malta nu a început nicio discuţie cu NATO în legătură cu situaţia din Libia, care riscă să se prăbuşească într-un război în care se confruntă regimul colonelului Muammar Gaddafi şi o insurecţie populară.
Eforturile Maltei sunt pur umanitare", a adăugat Gonzi, în timpul unei conferinţe de presă.El a dezminţit orice rol jucat de ţara sa în consolidarea prezenţei militare occidentale în apropiere de Libia. Nici la nivelul Lumii Arabe nu pare să se fi detaşat o formulă potrivită de intervenţie în cazul Libiei.La Cairo, reuniunea de criză a Ligii Arabe în problema libiană a fost consacrată tot examinării posibilităţii instituirii unei zone de interdicţie aeriene în Libia, în scopul protejării civililor. Reuniunea miniştrilor de externe arabi a fost amânată cu o zi, la cererea unora din participanţi, a declarat într-o conferinţă de presă, la Cairo, Hisham Yussef, şef de cabinet al secretarului general al Ligii, Amr Moussa.