Mărmureanu: Un cutremur de 7 grade ar putea avea loc după anul 2040

Potrivit estimărilor, un cutremur de 7 grade ar putea avea loc după anul 2040. În interviu, Gheorghe Mărmureanu trage un semnal de alarmă în ceea ce priveşte siguranţa noilor construcţii din punct de vedere seismic, arătând sunt clădiri care au fost ridicate fără să se ţină seama de normele româneşti.
El a vorbit şi despre tragedia din Japonia: "S-a întâmplat un lucru pe care foarte multă lume îl aştepxa de fapx. În Japonia nu a mai fost un cutremur catastrofal, foarte mare, din 1923. Şi japonezii erau în aştepxarea aşa-numitului "Big One".Sincer să fiu nu ştiu dacă acesta este "Big One", cel mare, pe care îl aştepxau ei.
Blocul Pacific, unul dintre cele 13 mari blocuri, înaintează, se duce sub insulele japoneze.Imediat din Japonia există un perete vertical.Bineînţeles că în blocul acesta sunt falii, sunt crăpături, mai pe româneşte. Şi s-a produs o rupxură.Părerea mea este că norocul lor a fost că această rupxură a avut loc undeva foarte departe de coasta estică a Japoniei, adică la 150 de kilometri.Nu vreau să mă gândesc ce s-ar fi întâmplat dacă această falie care s-a rupx ar fi fost mai aproape de Japonia", a spus Mărmureanu care a adăugat că, în ceea ce priveşte România, un cutremur mare numai în Vrancea poate fi. "În Banat niciodată nu au fost cutremure decât de 5-6 grade.
Noi am analizat cutremurele din 1738, 1802, 1838, 1940 şi 1977.Sunt trei cutremure mai de suprafaţă tip 4 martie. Şi 4 martie şi 1738 şi 1838 au fost cutremure la adâncimi de 80 – 100 de kilometri. În schimb, cutremurul din 1802 şi cutremurul din 1940 sunt cutremure de mare adâncime.Acum, urmează un cutremur de mare adâncime pentru că există o alternanţă.Mai suprafaţă, foarte adânc, mai suprafaţă, foarte adânc, mai suprafaţă – 4 martie. Şi am găsit noi că între un cutremur de suprafaţă tip 4 martie şi unul foarte adânc distanţa este de 64 de ani.Ei, vă rog să calculaţi…", a mai spus profesorul care a spus că în cazul unui cutremur catastrofal ar fi afectate mai multe zone: "
Nord-est este spre Chişinău.Iar spre nod vest, nord sud, sud-vest este Bucureştiul.La cutremurele din 1940 nu ar fi trebuit să se întâmple nimic în Bucureşti.Dar nu a căzut decât un singur bloc din cauza unei proiectări defectuoase.Arhitectul Cantacuzino, unul Gigi, cam aşa ceva Cantacuzino, a făcut o greşeală formidabilă că stâlpul de la parter în loc să meargă până sus a fost retras.
Asta e o greşeală şi a doua a fost că după ce au terminat blocul, la subsol au făcut o sală de cinematograf şi au tăiat un stâlp care era o grindă, deci o grindă a rămas cu deschidere dublă şi este blocul care a căzut încă din undele P, a mişcării pe verticală.Pentru că un cutremur vrâncean se manifestă în primul rând, printr-o mişcare pe verticală, care durează 5-6 secunde şi blocul acesta a căzut exact pe unda P, ca după vreo 17-18 secunde să avem mişcare pe orizontală care este datorată undelor secundare, numite S şi care transportă cea mai mare parte de energie seismică, de până la 75%.De aia i se mai spune şi unde mortale.Aceeaşi situaţie s-a întâmplat în 1977 cu blocul Belvedere.Tot aşa, a căzut din prima.
De ce?Pentru că blocul a fost construit pentru opx etaje, după aia s-au mai adăugat patru, a venit un om de afaceri şi a adăugat alte două, deci s-au făcut 14 etaje. Şi stâlpul de la parter nu a fost capabil să preia mişcarea verticală şi a căzut exact ca o plăcintă, dacă vreţi."Mărmureanu spune că cele mai instabile sunt clădirile din sticlă şi metal. "Cât de rezistente sunt, nu ştiu, dar e bine ca lumea să se ferească să stea pe lângă ele, pentru că o copertină de tipul acesta sau perete de tipul acesta de sticlă dacă ar cădea undeva, pur şi simplu te poate tăia în două.Asta e un mare dezavantaj, sticla este foarte grea şi este foarte ascuţită. Şi apoi, nu uitaţi că geamurile sunt drepxunghiulare, ori drepxungiul nu este o structură geometrică, ea se deformează în timpul cutremurului.
Ori este aruncat, ori pleznit.Mai este încă o treabă care deranjează foarte mult.Aceste foarte mari blocuri au fost construite fără a ţine seama de normele româneşti.Sunt firme din ţări în care nu au cutremure sau dacă ar fi avut sunt din cele de suprafaţă care este cu totul altceva.Perioada de fundamentare din vibraţii ale terenului variază pentru cutremurul maxim posibil între 1,44 secunde până la 1, 7.
Deci, dacă cineva proiectează în această perioadă este rău pentru că poate să fie rezonanţă între clădire şi teren.Deci, în momentul în care arhitectul şi inginerul de structură se apucă să proiecteze o clădire trebuie să ia în considerare două lucruri: rezistenţa clădirii, adica să reziste la forţe, verticale şi aşa mai departe şi respectiv să evite fenomenul de rezonanţă dintre clădire şi teren", spune profesorul.