000 de lei pe lună.
Ar trebui să fie preocupaţi doar de a face dreptate, dar aria lor de interese se întinde mai mult în sfera comercială decât în cea juridică. Sunt jucători la bursă, administrează, din umbră, firme profitabile, specializate în afaceri cu statul, şi au grijă să îşi susţină în funcţii cu putere de decizie persoanele dragi.Este povestea zecilor de magistraţi din România care declară averi de milioane, strânse, oficial, dintr-un salariu primit de la stat.Judecătorii şi procurorii sunt consideraţi corupţi de peste 50% dintre români, iar în topul celor mai corupxe persoane, aceştia se află pe locul al treilea, după parlamentari şi poliţişti.Acestea sunt rezultatele unui sondaj realizat de Gallup într-o ţară în care circa 70% din populaţie nu are încredere în justiţie. În plus, într-un raport al Băncii Mondiale este prezentat chiar un clasament al celor mai corupţi funcţionari ai statului, pe primul loc fiind vameşii, urmaţi de magistraţi.Aceste rezultate sunt determinate şi de fapxul că oamenii legii nu se feresc să afişeze averi colosale, la care un bugetar obişnuit nici nu îndrăzneşte să viseze.
Miliardarii cu robe sunt extrem de uşor de reperat, de când magistraţii au fost obligaţi să îşi declare public averile.Deşi, de multe ori, şirul proprietăţilor aflate pe numele lor se întinde pe mai multe pagini, cei care împart drepxatea spun, cu mâna pe inimă, că tot ce au este obţinut prin muncă cinstită sau că a fost moştenit de la părinţi. În cele ce urmează, Q Magazine va prezenta doar o mică parte dintre magistraţii care sfidează criza economică, afişând averi cu multe zerouri şi proprietăţi comparabile cu cele ale unui dezvoltator imobiliar.Potrivit documentelor de pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, câteva zeci de judecători şi procurori au declarat averi care arată clar că nivelul lor de trai este cu mult peste al românilor de rând, care se lupxă cu efectele recesiunii de aproape trei ani. Judecătorii – latifundiariUn prim exemplu de bugetar fericit este judecătorul Maria Apostol, din cadrul Secţiei Civile a Curţii de Apel Constanţa, care a trecut în declaraţia de avere completată la sfârşitul anului trecut trei terenuri (agricol, intravilan şi extravilan), cu suprafeţe cuprinse între 287,7 metri pătraţi şi 6,5 hectare.De asemenea, judecătoarea a precizat că deţine o casă de locuit şi un spaţiu comercial, bunurile fiind dobândite prin „construire şi recepţie parţială în 1997".Familia Apostol deţine şi un autoturism de teren, în timp ce soţul judecătoarei este din 1995 asociat unic în SC Giva Prod Com SRL. În acelaşi timp, judecătorul Marius Cristian Epure, din cadrul Secţiei Penale a aceleiaşi instanţe, este proprietar pe şapxe parcele, două intravilane, în Constanţa, şi cinci agricole (două în Tuzla şi trei în Costineşti), terenurile fiind dobândite exclusiv prin cumpărare, în perioada 2007-2008. În plus, judecătorul mai deţine două locuinţe şi un autoturism.
Veniturile salariale anuale s-au ridicat pentru judecătorul Epure la suma de 82.711 lei, încasată de la Curtea de Apel Constanţa, alţi 853 de lei fiind primiţi de la Editura CH Beck, sub titlul de „drepxuri de proprietate intelectuală".Potrivit ultimelor declaraţii de avere, judecătorul Adina Pokke, de la Curtea de Apel Timişoara, are în proprietate două hectare de teren agricol, 700 de metri pătraţi de teren intravilan la Dumbrăviţa, o casă şi două apartamente, în condiţiile în care a câştigat, într-un an, doar 65.000 de lei.Tot de la Timişoara, judecătorul Rodica Olaru deţine trei apartamente, o casă de locuit şi o casă de vacanţă.Câte un apartament şi două case au şi judecătorii Cristian Pup şi Laura Bogdan, în timp ce preşedintele Secţiei Penale de la Timişoara, Ion Dincă, are 60.000 de euro în cont, două apartamente, o casă şi încă 55.000 de euro încasaţi de pe urma unei tranzacţii imobiliare.Printre judecătorii avuţi din Banat se numără şi Ilie Dorin Ţiroga, acesta având în bancă 40.000 de euro şi un miliard de lei vechi, o casă în Arad şi trei maşini.
Cel mai bogat dintre procurorii Parchetului Curţii de Apel Timişoara este, de departe, Valentin Românu, a cărui soţie este notar.Declaraţia de avere a lui Românu arată că acesta deţine peste opx hectare de teren agricol şi două hectare în intravilan, obţinute printr-un contract de vânzare-cumpărare.Valentin Românu mai are un apartament moştenit, două cumpărate, o casă construită într-un cartier de vile şi o casă de vacanţă.Pe lângă acestea, procurorul mai are în conturi 30.000 de euro şi aproximativ 175.000 de lei, dar şi două autoturisme. Averile se strâng în familieVile, apartamente, terenuri valoroase, maşini de lux, depozite de zeci de mii de euro, toate acestea constituie agoniseala judecătorilor şi procurorilor care sunt căsătoriţi cu persoane din breaslă sau care au moştenit vocaţia părinţilor.De exemplu, judecătorul Sorin Chiriac, de la Judecătoria Oradea, şi-a declarat, împreună cu soţia sa, judecătoarea Adriana Chiriac, de la Tribunalul Bihor, cinci hectare de teren agricol, o casă cu suprafaţa locuibilă de 153 mp, dobândită în 1996, jumătate dintr-o casă de vacanţă şi un autoturism. În acelaşi timp, judecătoarea Florina Iuliana Murg, de la aceeaşi instanţă, a declarat un teren agricol, 13.000 mp în intravilan, un apartament, o garsonieră şi o casă de vacanţă, averea ei fiind rotunjită de cea a tatălui său, judecătorul Florian Murg. La rândul său, Virgil Cociubei are un teren agricol, 3.344 mp de teren intravilan, o casă, o casă de vacanţă de 44 mp, două maşini şi un certificat de trezorerie în valoare de 90.000 de euro. În topul averilor judecătorilor din Vrancea, conduce detaşat judecătoarea Adriana Copaci.
Potrivit declaraţiei de avere postate pe site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate, soţii Copaci, ambii angajaţi ai sistemului judiciar, au 11 terenuri, din care două în municipiul Focşani. Silva Duţă, soţia fostului secretar de stat GicăDuţă, are două apartamente, unul în Focşani şi unul în Bucureşti, o casă în municipiul Focşani şi încă una în comuna Gura Caliţei, dar şi 300 de hectare de pădure. Loredana Ulici, magistrat de la Sighetu Marmaţiei, deţine, împreună cu soţul, fost procuror, devenit judecător, două terenuri intravilane, un teren forestier, un apartament, cotă dintr-o casă şi trei maşini. Magistraţii au prins gustul caselor de vacanţăCiobanu Cristina Mihaela, procuror în cadrul Parchetului de pe lângăTribunalul Gorj, are o casă de vacanţă în Bălăneşti şi un depozit bancar de peste 41.000 de lei, la care a mai adăugat şi circa 4.000 de dolari, dar şi o maşină de lux.Janeta Cosmulescu, prim-procuror adjunct la Parchetul de pe lângăTribunalul Gorj, trăieşte, de asemenea, pe picior mare.
Ea are trei hectare de teren agricol în Dolj, o casă de 160 de metri pătraţi şi şi-a mai construit o cabană la Rânca, pe lângă apartamentul din Târgu-Jiu şi casa moştenită în Dolj.Procurorul are două autoturisme şi un tractor, dar şi un cont în bancă de 51.000 de lei, neavând nicio datorie. Procurorul general al Parchetului de pe lângăCurtea de Apel Bacău, Vasile Pavel, are în proprietate un teren de 861 mp, două terenuri arabile, o casă, două maşini şi economii de 28.000 de lei, din venitul său anual de 96.000 de lei.Mihai Niculescu, prim-procurorul Parchetului de pe lângăJudecătoria Moineşti, a declarat un hectar de teren, un apartament, două maşini şi economii de 150.309 lei şi 1.000 de euro, dintr-un venit anual care nu depăşeşte 60.000 de lei.
La rândul său, prim-procurorul Parchetului de pe lângăJudecătoria Podu Turcului, Mariana Didina Mihai, a trecut pe declaraţia de avere un teren de 1.500 mp în Ilfov, unul în Vrancea, două imobile în Bucureşti şi unul în Râmnicu Vâlcea, două maşini şi conturi bancare de 58.000 de euro.La Judecătoria Piteşti, vicepreşedintele Gabriela Iordache a achiziţionat o clădire de birouri, aceasta cumpărând imobilul de la soţul său, care este executor judecătoresc.La Sibiu, judecătorul Mărioara Ţichindelean are un teren agricol de 14 hectare în Armeni, două apartamente şi o casă.La rândul său, preşedintele Tribunalului Sibiu, Marcel Rusu, deţine jumătate dintr-un teren de 1.800 metri pătraţi în Avrig şi este proprietarul unui teren intravilan de 208 metri pătraţi.
Preşedintele Tribunalului mai are două apartamente de 65, respectiv 63 de metri pătraţi, dar şi o casă în construcţie în Avrig.Nu are datorii, dar are un cont de 15.900 de euro şi încă unul de 4.000 de euro.Marcel Rusu conduce şi o maşină de lux. Magistraţi, în boxa acuzaţilorNumărul magistraţilor care au trecut de cealaltă parte a legii a crescut foarte mult în ultimii ani.Nu mai puţin de nouă procurori şi judecători au ajuns după gratii, în 2010, pentru fapxe de corupţie.Un astfel de exemplu este judecătoarea Georgeta Buliga de la Curtea de Apel Iaşi, care este acuzată de luare de mită şi trafic de influenţă. Şeful Secţiei Penale de la Tribunalul Prahova, Dumitru Rebegea, a fost luat cu mascaţi după ce a eliberat doi interlopi periculoşi şi a pretins, la schimb, 40.000 de euro.
O poveste asemănătoare are şi vicepreşedintele Judecătoriei Petroşani, Valentin Popescu.Acesta, în martie 2010, a fost arestat preventiv pentru mai multe fapxe de corupţie.El a devenit şi primul magistrat român trimis în judecată după ce a cerut mită, constând în favoruri sexuale cerute unei tinere al cărei proces de partaj îl judeca. În rândul judecătorilor care au ajuns să aibă probleme cu Justiţia s-a înscris, în aprilie 2010, prim-procurorul Parchetului Buftea, Nelu Carpen, care a ajuns după gratii pe motiv că aproape „privatizase" instituţia pe care o coordona. În dosarul lui Carpen este cercetat, pentru favorizarea infractorului, şi judecătorul AuricăSterea de la Judecătoria Buftea.La Craiova, în mai 2010, judecătorii Laurenţiu Anghel şi Bogdan Diaconescu au fost arestaţi pentru luare de mită, după ce solicitaseră 45.000 de euro pentru eliberarea a trei deţinuţi.
Banii au fost puşi la dispoziţia denunţătorului din fondul special al DNA, iar aproape jumătate din sumă – 21.000 de euro – este de negăsit.La 27 octombrie 2010, un alt magistrat era propus pentru arestare preventivă.Prim-procurorul Parchetului de pe lângăJudecătoria Sibiu, Florin Nicuşor Apostu, este acuzat de DNA că a cerut mită pentru a închide dosarele pe care le avea în lucru cu soluţia de neîncepere a urmăririi penale.











































