Ce scria “Felix” în notele informative?

Colaborarea lui Dan Voiculescu cu Securitatea este înscrisă, potrivit motivării, chiar în fişa personală a acestuia ce emană de la Ministerul de Interne- Direcţia a III-a.
Potrivit fişei personale, Voiculescu a fost recrutat ca informator de către fostul serviciu 7-Comercianţi şi în timpul colaborării a purtat numele conspirativ "Felix".Motivarea mai arată că, la baza deciziei magistraţilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stat şi o notă datată 29 decembrie 1977, semnată cu numele conspirativ "Felix", în care actualul senator dădea informaţii despre un cetăţean austriac de origine română, care ar fi fost preocupat de defăimarea politicii şi metodelor comerciale folosite de România în relaţii internaţionale."În cadrul acestor preocupări, LG (cetăţeanul austriac de origine română – n.r.), practică atacuri vehemente deschise, cât şi tangenţe fine la probleme.Mai mult decât atât, în anumite situaţii, LG dă "soluţii originale" pentru rezolvarea unor aspecte care după opinia dânsului, nu sunt corecte", se arată în nota semnată de Voiculescu şi evocată în motivarea judecătorilor Înaltei Curţi.În aceeşi declaraţie dată la Securitate, Dan Voiculescu semnala şi tendinţa cetăţeanului austriac de a convinge cetăţeni români să plece din ţară. "
Este semnalată tendinţa lui LG de a atrage spiritual şi material anumiţi cetăţeni români la fuga din ţară sau luarea de poziţii revoluţionare faţă de legile ţării noastre", se specifică în acelaşi document.Astfel, concluzia instanţei supreme este că aceste informaţii furnizate de Voiculescu fostei Securităţi i-au încălcat cetăţeanului austriac drepxul la viaţă privată."Informaţiile furnizate de recurentul-reclamant cu referire la opiniile şi preocupările cetăţeanului străin se încadrează la încălcarea unui drepx fundamental prevăzut în Pactul Internaţional privind Drepxurile Civile şi Politice şi în Declaraţia Universală a Drepxurilor Omului, la care România aderase în acea perioadă şi anume, drepxul la viaţă privată", se menţionează în motivarea Înaltei Curţi.Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis pe 10 martie, irevocabil, căDan Voiculescu a făcut poliţie politică.Instanţa supremă a respins recursul senatorului împotriva hotărârii din februarie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti prin care a fost menţinut verdictul dat de CNSAS în 2006 în acest sens.
Dan Voiculescu a susţinut, la audierile CNSAS din 2006, că dădea informaţii şi despre cetăţeni străini, fiind "obligat să câştige o pâine", potrivit documentelor depuse în instanţă. "Lucrând în comerţ exterior eram obligat să-mi câştig şi eu o pâine când mă întrebau de un cetăţean străin ce e cu el să spun ce ştiu despre el.Dar nici pe acela nu il turnam în sensul de a-i face vreun rău.Despre români, după cum rezultă din toate dosarele şi din toate hârtiile acestea, nu am vorbit în viaţa mea.Nu era preocuparea mea.
Preocuparea mea era comerţul exterior", se arată în documentul ce conţine redactarea audierii lui Dan Voiculescu la CNSAS.Potrivit stenogramei, omul de afaceri a precizat că a fost urmărit de Securitate tot timpul şi că a fost dorit să le fie de folos.Dan Voiculescu a mai declarat că nu a fost niciodată de folos Securităţii. "Eram urmărit, tot timpul am fost vânat, tot timpul am fost dorit să le fiu de folos.Din toate hârtiile de aici rezultă că niciodată nu le-am fost de folos.
Toate răspunsurile mele au fost clare.M-aţi întrebat dacă m-am văzut cu studenţi străini.Da, m-am văzut cu studenţi străini. (….) Deci, stimaţi domni, nu am nici un fel de angajament semnat cu securitatea, indiferent de direcţii, denumiri, cu nimeni", a adăugat Dan Voiculescu la audieri.