Film: Hitchcock

Ar fi putut să se retragă în glorie, căci NorthbyNorth-West fusese un succes. Dar regizorul pasionat de foie gras importat de la Paris îşi risca întreaga carieră şi propria casă investindu-şi talentul şi banii într-un proiect pe care toată lumea îl condamna încă de la început, ecranizarea romanului horror Psycho.

Paramount, cu care Hitchcock era sub contract, nu vrea să finanţeze filmul, Comisia de Cenzură spune că scenariul este prea promiscuu şi violent, dar cel mai rău dintre toate este că soţia lui Hitchcock, Alma Reville, muza lui de-o viaţă, stânca lui, are o ,,rătăcire’’ de moment care aproape îl costă totul.

Dar femeia care a stat toată viaţa în umbra lui şi l-a ajutat întru totul va face până la urmă ce ştie ea cel mai bine: să aibă grijă de Hitch. E greu să îl interpretezi pe Alfred Hitchcock, gravitatea şi seriozitatea lui fiind aproape imposibil de redat, dar cu toate acestea mi-a plăcut de Sir Anthony Hopkins. S-a descurcat binișor. Helen Mirren este fabuloasă în rolul Almei, iar Scarlett Johansson este o Janet Leigh acceptabilă. Cred totuși că la un film de o asemenea anvergură ar fi trebuit un regizor mai cunoscut, şi nu novicele Sacha Gervasi.

Îmi place la nebunie sfârșitul. Alfred: „Nu voi găsi niciodată o blondă Hitchcock atât de frumoasă ca tine. Alma: „Oh, Hitch! Am așteptat 30 de ani să spui asta!”. Alfred: „De asta, dragă, mi se spune maestrul suspansului”.

Enjoy!