Viitor sumbru pentru Poşta Română, în prag de privatizare: Pierde piaţă, bani şi angajaţi

După privatizare, ar putea fi chiar mai rău.

În condiţiile în care Poşta Română trebuie privatizată în acest an, condiţie asumată în faţa FMI, viitorul instituţiei este sumbru. În primul rând pentru că principala sursă de venituri a Poştei, expedierea pensiilor, a unor salarii şi a corespondeneţei de stat sau inter-firme, ar putea fi preluată de alţi operatori privaţi.

Cum pe coletărie, transfer bancar sau scrisori, deja Poşta este puternic concurată de operatori privaţi, instituţia ar putea să fie scoasă de pe piaţa serviciilor poştale sau să funcţioneze doar la dimensiuni mult reduse.

Expedierea pensiilor către beneficiari reprezintă 30% din încasările Poştei, principala sursă de venit. Odată cu trecerea companiei în proprietate privată, Casa de Pensii poate organiza o licitaţie pentru alegerea operatorului care va livra în continuare pensiile, pe care Poşta o poate pierde. Mai mult, statul poate decide ca plata pensiilor să se facă exclusiv pe card, caz în care Poşta îşi poate pierde cea mai mare sursă de venituri. Totuşi această variantă este mai puţin probabilă, dat fiind dificultatea demersului de a înzestra pe fiecare pensionar din fiecare localitate a ţării cu câte un card.

Doar un exemplu al declinului Poştei este piaţa de curierat rapid, estimată la 220 de milioane de euro, care este controlată în proporţie de 95% de operatorii privaţi. Practic, Poşta este aproape scoasă de pe această piaţă unde, în 2008, deţinea o cotă de piaţă estimată între 30 şi 40%. Declinul poate fi explicat prin prisma cheltuielilor cu personalul care ating 40% din total la firmele private, în timp ce la instituţia de stat procentul este dublu.

Pentru că pe activităţile specifice Poşta pierde masiv teren, iar declinul se poate chiar accentua, principala miză a privatizării ar putea fi astfel doar cele peste 7.000 de oficii poştale de pe cuprinsul ţării care ar produce bani din închirieri. Nu s-ar justifica însă păstrarea celor 32.000 de angajaţi, câţi are acum Poşta Română pe statul de plată.

În prezent, Poşta Română este o gaură neagră. În 2011, cifra de afaceri a CNPR a scăzut cu 8,7%, la 1,26 miliarde de lei, în timp ce pierderile au urcat cu 50%, la 182,9 milioane de lei, conform datelor Ministerului Finanţelor Publice. Potrivit unei intervenţii a ministrului Comunicaţiilor Dan Nica, la România TV, datoriile Poştei au ajuns, anul trecut, la 100 de milioane de euro.

Anunţul de privatizare al societăţii a fost publicat în 25 februarie. Potrivit acestuia, selectarea investitorilor eligibili se va face până la sfârşitul acestei luni, iar vânzarea propriu-zisă – la sfârşitul lunii iunie. Totuşi, Nica a anunţat ca termen al vânzării companiei data de 28 mai. Acesta a mai anunţat că statul român poartă discuţii cu peste 20 de investitori interesaţi de cumpărarea Poştei de la care a primit şi scrisori de intenţie, iar sumele oferite pentru companie ar fi „de ordinul sutelor de milioane de euro”

Acţionarii operatorului sunt Ministerul Comunicaţiilor, cu o participaţie de 75%, şi Fondul Proprietatea, care deţine 25% din capital.

Peste 1.500 de angajaţi ai Poştei au protestat în 13 şi 14 mai în Bucureşti nemulţumiţi că administraţia intenţionează să le taie din salarii, în unele cazuri şi până la jumătate, şi că urmează concedieri colective. Mai multe oficii poştale au fost închise şi mulţi pensionari nu şi-au primit pensiile aşteptate. Ministrul Nica a spus că protestatarii nu au motive serioase să iasă în stradă şi că sunt manipulaţi de „nişte şmecheri”.