Nicolicea a menționat că parlamentarii nu vor putea scăpa de DNA și ANI.
Potrivit deputatului PSD – care a avut discuții și cu reprezentanții ambasadelor care au avut reacții negative pe marginea acestui subiect – în toate țările UE parlamentarul este demnitar, nu funcționar public. El explicat că sunt false acuzaţiile legate de subiectul scoaterii parlamentarilor din categoria funcţionarilor publici.
Nicolicea a arătat că funcţionarii publici sunt cei care lucrează pentru o instituţie publică, iar potrivit Constituţiei, parlamentarii sunt în slujba poporului.
El a precizat că parlamentarii pot în continuare să fie acuzaţi, cercetaţi, judecaţi şi condamnaţi pentru infracţiuni de corupţie prevăzute de Codul penal la articolele 254-257. În plus, a explicat deputatul, pentru faptele de luare de mită sau trafic de influenţă, comise de parlamentari, ca demnitari, limitele de pedeapsă se majorează cu o treime.
Teza falsă a super-imunității
Social-democratul a mai spus și că informațiile apărute în presă conform cărora parlamentarii nu vor mai putea fi cercetați de DNA și ANI sunt, de asemenea, false. El a menţionat că legea ANI nu a fost modificată sub nicio formă, iar aceasta se aplică, în mod expres, preşedinţilor Camerelor şi parlamentarilor.
Nicolicea a mai spus că este falsă şi afirmaţia potrivit căreia scoaterea parlamentarilor din categoria funcţionarilor publici ar conferi acestora o super-imunitate. El a arătat că imunitatea este prevăzută în Constituţie, iar România are are cel mai scăzut nivel de imunitate parlamentară din Europa.
Parlamentarul a subliniat faptul că nici competenţele DNA nu au fost modificate, el arătând că Direcţia are în competenţe infracţiunile comise de deputaţi şi de senatori.
El a mai spus că infracţiunile de abuz în serviciu nu sunt aplicabile parlamentarului, deoarece acesta nu poate comite abuz în serviciu prin atribuţiile sale, care sunt votul şi declaraţiile politice, pentru care oricum are imunitate.
Nicolicea a mai spus că precizarea DNA cu privire la abuzul în serviciu este una “eronată” deoarece dintre cele patru infracţiuni de corupţie prevăzute în Codul penal, cea de “primire de foloase necuvenite” este abrogată, iar cele de “dare de mită” şi “trafic de influenţă” nu sunt condiţionate de apartenenţa făptuitorului la categoria “funcţionarului public”.
El a spus că faptele de luare de mită sau trafic de influenţă săvârşite de o persoană care exercită o funcţie de demnitate publică se sancţionează cu pedeapsa prevăzută la articolul 289 sau 291 din Codul penal, ale cărei limite se majorează cu o treime.
Soarta acestei legi este pecetluită: nu mai poate intra în vigoare
În opinia deputatului PSD, modificările la Codul Penal nu vor mai putea fi adoptate după ce au fost atacate la Curtea Constituțională, pentru că Parlamentul nu va avea timpul necesar să pună modificările în acord cu atacul decizia CCR până la 1 februarie. “Adică. mai precis, toate aceste modificări nu mai pot să intre în vigoare chiar dacă sunt adevărate, chiar dacă sunt confirmate de Curte, pentru că intră în vigoare noul Cod şi s-a încheiat subiectul”, a precizat Nicolicea.












































