La olimpiada “securităţii” de la Soci, sportul preferat va fi geopolitica

Cea mai recentă competiţie de profil din localitatea rusească Soci demonstrează, însă, contrariul. Sărbătoarea sportului a fost substituită temerilor legate de posibile acte de sabotaj şi terorism, măsurile de securitate întreprinse de organizatori fiind mai degrabă pentru o conflict armat decât pentru o competiţie olimpică.

De altfel, pregătirile pentru Jocurile Olimpice pot stârni, cu uşurinţă, o urmă de invidie până şi în rândul celor mai iscusiţi strategi militari, asistând la uriaşa desfăşurare de forţe armate ruseşti care avut loc în avanpremiera faimoasei competiţii sportive de la Soci.

Guvernul de la Kremlin a mobilizat peste 30.000 de agenţi de poliţie în regiune pentru a evita acţiuni teroriste islamiste, alţi 64.000 de agenţi de ordine fiind oricând gata să intervină. În regiune, se mai află unităţi speciale ale armatei, iar Ministerul rus pentru Situaţii de Urgenţă a detaşat 1.700 de agenţi şi 250 de autovehicule speciale pentru a preveni orice tip de incident pe durata jocurilor de iarnă.

Măsurile de securitate, cele mai intense de până acum la o astfel de competiţie, ale căror costuri se vor ridica la mai mult de un miliard de euro, au fost sporite după cele două atentate comise în decembrie în oraşul Volgograd, soldate cu 34 de morţi.

Olimpiada de la Soci – investiţia geopolitică a preşedintelui Vladimir Putin

Miza Olimpiadei de la Soci transcede numărul de medalii câştigate de un stat sau altul sau întrecerea sportivă în sine, la “bătaie” fiind puse însăşi imaginea preşedintelui rus Vladminir Putin şi, in extenso, chiar legitimitatea pretenţiilor Guvenului de la Kremlin la nivel internţional.

Leon Aron, expert la American Enterprise Institute, nota, într-un editorial pentru Washigton Post, că succesul Olimpiadei ar fi o victorie personală pentru Vladimir Putin, a cărui popularitate este acum de circa 20%, în scădere de la 49% în 2008.

Astfel, capitalul de imagine al lui Vladimir Putin în plan intern (recent, la Moscova, câteva mii de opozanţi au manifestat împotriva liderului de la Kremlin) ar putea câştiga puncte importante dacă Jocurile vor repurta un succes răsunător.

De altfel, liderul rus nu s-a sifiit să transforme Olimpiada de la Soci într-un instrument de imagine, alegând el însuşi o locaţie problematică pentru un astfel de eveniment, care se află în aproprierea unui focar de violenţă, respectiv regiunea Caucazului.

Prin reconstruirea de la zero a localităţii Soci, şeful dumei ruseşti a dorit să evidenţieze, consideră unii analişti, că are puterea să reclădească, la scară mai mare, imperiul ţarist.

Reconfirmarea rolului Rusiei de matrice a balanţei de putere, la nivel internaţional, ar putea avea loc şi pe fondul luptei împotriva terorismului cecen, din ce în ce mai ameninţător în pragul Jocurilor Olimpice.

Astfel, atentatele islamist-teroriste de la Volgograd, din 29 şi 30 decembrie – soldate cu 34 de morţi şi 62 de răniţi – au fost elementul care a declanşat „cod roşu” la Kremlin, în rândurile Internelor ruse. „Volgograd ar putea fi doar începutul terorii,” a declarat comandantul Alexander Mihailov, un colonel al trupelor de elită, cel care a condus şi operaţiunile speciale din 2002, când un comando de luptători ceceni i-au luat ostatici pe spectatorii unui teatru din Moscova.

Dacă Jocurile Olimpice de la Soci se vor desfăşura fără incidente teroiste, atunci Guvernul de la Kremlin poate bifa pe “fişa de lucru” un succes greu obţinut de alte state.

Potrivit estimărilor, la Soci va exista un dispozitiv de securitate format din 37.000 de lucrători ai Internelor, 10.000 de militari şi, separat, un număr neprecizat de luptători ai trupelor speciale – Spetsnaz sau OMON -, deci circa 50.000 de „gardieni”.

Autorităţile de la Kremlin au delimitat, deja, „zonele de control” şi „zonele interzise” la Soci, submarinele patrulează în Marea Neagră, sateliţii din cosmos şi dronele de supraveghere sunt cu “ochii” pe regiune.

Pe lângă cordonul de securitate rusesc, şi americanii vo avea popriul aport, după ce două nave ale SUA au fost trimise în Marea Neagră, special pentru evenimentul de la Soci.

Cele două nave sunt USS Mount Whitney, aflată în Portul Gaeta, situat în sudul Italiei, şi fregata USS Taylor, din Portul Napoli. Ambele nave au la bord elicoptere militare de tip H-60.

Pentagonul a comunicat că navele se vor afla în Marea Neagră în cadrul unor misiuni “normale” şi pot participa la diverse misiuni, inclusiv la operaţiuni de comunicare şi evacuare.

Surse de la Pentagon au explicat că cele două nave militare şi avioane de transport vor fi disponibile în cadrul unui plan de urgenţă pentru evacuarea cetăţenilor americani, inclusiv a atleţilor, în cazul unor situaţii grave de securitate pe durata Jocurilor Olimpice de iarnă de la Soci.

Bugetul pentru Olimpiadă, echivalentul PIB-ului ţării noastre în 2002

Organizarea Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Soci din 2014 a costat Rusia peste 1,5 trilioane de ruble ruseşti (circa 50 miliarde de dolari), de cinci ori mai mult decât estimările iniţiale, ceea ce face ca acest eveniment să fie cea mai scumpă olimpiadă din istorie, potrivit declaraţiilor oficialior ruşi, citaţi de cotidianul Vedomosti.

Dacă ar fi să comparăm, duma rusească a cheltuit pentru evenimentul grandios peste Produsul Intern Brut din multe ţări africane sau, pentru o imagine mai apropiată, pregătirile olimpice i-au costat pe ruşi echivalentul PIB-ului ţării noastre din 2002.

Potrivit cotidianului Vedomosti, iniţial pregătirile pentru Olimpiada de la Soci se ridicau la valooarea de 314 miliarde de ruble (circa 10 miliarde de dolari).

Motivul principal pentru care costurile Olimpiadei de la Soci au “spart casa” provin din faptul că oraşul nu avea infrastuctura care să susţină un eveniment de o asemenea anvergură. Jean-Claude Killy, membru al comisiei de coordonare pentru Jocurile de la Soci, declara, recent, că aproximativ 85% din infrastructura localităţii a fost construită de la zero. Ca atare, costurile pentru acest eveniment au crescut de cinci ori mai mult decât a fost estimat proiectul iniţial.

În total, la Soci au fost construite 378 de facilităţi locale şi 46 regionale, dintre acestea doar 13 au legătură directă cu sportul, celelalte sevrvind găzduirii sau altor scopuri.

Până la Soci, cele mai costisitoare Jocuri Olimpice au fost în anul 2008 la Beijing, cu o valoare de circa 40 de miliarde de dolari, urmate de cele din 2012, de la Londra, care au vizat un prag al cos­turilor de 19 miliarde de dolari.

Pentru investitori, lozul câştigător la Soci este publicitatea

Jocurile Olimpice de la Soci au atras un număr-record de clienţi din publicitate, potrivit estimărilor preliminare, organizatorii vorbind de o valoare totală a contractelor de circa $1,5 miliarde.

Numai una din cele mai mari companii de televiziune americane, NBC, a încheiat contracte publicitate în valoare de 800 de milioane de dolari,  reuşind să stabilească un nou record al Jocurilor Olimpice de Iarnă, conform publicaţiei Adweek.

Pe lângă cele 10 corporaţii globale care sunt parteneri tradiţionali ai Comitetului Internaţional Olimpic, organizatorii Jocurilor Olimpice de la Soci au încheiat contracte de marketing cu opt parteneri naţionali. Pentru comparaţie, Jocurile Olimpice de Vară 2012 de la Londra au avut şapte sponsori naţionali.

Printre numele grele care figurează pe lista sponsorilor la Jocurile Olimpice de la Soci se regăsesc companii precum Gazprom, Rosneft sau Aeroflot, unele dintre cele mai mari enităţi din zona resurselor naturale sau aviaţie.

De asemenea, Comitetul de Organizare a Jocurilor Olimpice de la Soci are trei parteneri de marketing, 31 de furnizori şi 46 de companii care varsă în bugetul Comitetului de Organizare o parte din veniturile obţinute de pe urma vânzării de suveniruri cu simbolul Jocurilor Olimpice, potrivit site-ului creat pentru eveniment.