România pregăteşte, la cererea CE, o strategie pentru achiziţii publice

MFE trebuie să dezvolte şi să trimită CE o strategie naţională pe achiziţii publice, care să trateze trei puncte: cadrul legislativ, cel instituţional şi pregătirea autorităţilor contractante, a precizat Eugen Teodorovici, la o dezbatere cu autorităţile locale, organizată de Institutul pentru Politici Publice.

În privinţa cadrului legislativ, trebuie “să arătăm modul în care România va transpune aceste noi directive în legislaţia naţională şi de când o va face”, a explicat ministrul.

“Al doilea punct se referă la partea de cadru instituţional, şi anume să vedem exact dacă actualul cadru, care ne-a creat foarte multe probleme, mai trebuie modificat şi cum, adică identificarea numărului de structuri, comasarea unora dintre ele. Ideea e să mergem strict pe ceea ce prevede Directiva europeană pe achiziţii publice”, a spus Teodorovici.

Cel de-al treilea punct se referă “la partea de formare, de pregătire pentru tot ce înseamnă autorităţi contractante şi acei experţi care sunt cooptaţi în comisia de evaluare”, a mai spus ministrul Fondurilor Europene, care estimează că strategia va fi gata în aprilie.

De altfel, problema achiziţiilor publice a fost una dintre temele de interes pentru primarii şi consilierii prezenţi la dezbatere. Astfel, Gheorghe Falcă, primarul Aradului, a precizat că “politicul nu trebuie să mai aibă de-a face cu zona achiziţiilor publice”. “În acest moment primarii trebuie să semneze orice hârtie de începere a unei proceduri de licitaţie. Nu cred că este nevoie. Primarul, Consiliul Judeţean, orice, să nu mai existe în zona licitaţieo şi eu cred că este un lucru normal şi pentru administraţie şi pentru politic”, a spus Falcă.

Amintind că, recent, Comisia pentru Control Bugetar şi Comisia LIBE din PE au stabilit pedepse de minimum 10 ani pentru fraude cu fonduri comunitare, primarul din Arad a rugat autorităţile centrale să facă proceduri clar pentru achiziţiile publice.

“Rugămintea tuturor este să reuşiţi să faceţi clare aceste proceduri, să eliminăm politicul din zona procedurilor de achiziţie publică, pentru a nu ajunge într-o asemenea situaţie, doar pentru faptul că muncim”, a subliniat Falcă.

Deficienţele procedurilor de achiziţii publice au fost semnalate şi de ultimul raport MCV, din 22 ianuarie.

Procedurile de achiziţii publice din România sunt vulnerabile, în permanenţă, la corupţie, astfel că ar trebui instituit un sistem ex-ante de verificare a conflictului de interese, se arată în raport.

Experţii CE notează că magistraţii şi agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea în domeniul achiziţiilor publice din România amintesc, “pe lângă necesitatea de a consolida mijloacele de prevenire a corupţiei şi a conflictelor de interese în materie de achiziţii publice”, “două aspecte-cheie: raţionalizarea legislaţiei şi asigurarea unei mai mari stabilităţi”.

CE recomandă “consolidarea cooperării dintre ANRMAP şi ANI, în vederea instituirii unui sistem ex-ante de verificare a conflictului de interese în cadrul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţii publice, inclusiv extinderea rapidă a abordării de la procedurile de ofertare în care sunt implicate fonduri ale UE la toate procedurile de achiziţii publice din România”.

Procedurile de achiziţii publice reprezintă un subiect de interes pentru Bruxelles, PE adoptând, la 15 ianuarie, două rezoluţii prin care se instituie reguli noi în Uniunea Europeană privind licitaţiile publice şi contractele de concesionare, care vor asigura o calitate mai mare şi un preţ mai bun la achiziţia de bunuri şi servicii, potrivit unui comunicat al PE.

Noile reguli UE privind licitaţiile publice şi contractele de concesionare vor asigura o calitate mai mare şi un preţ mai bun atunci când autorităţile publice vor cumpăra sau închiria activităţi, bunuri sau servicii. Totodată, noua legislaţie comunitară va facilita accesul la licitaţii al firmelor mici şi mijlocii şi vor include prevederi mai stricte privind subcontractarea.

Legislaţia aprobată miercuri în PE a fost deja agreată cu Consiliul în iunie 2013. Aceasta revizuieşte regulile actuale privind licitaţiile publice în UE şi stabileşte pentru prima dată standarde comune în spaţiul comunitar privind contractele de concesionare pentru a încuraja competiţia corectă şi a asigura un raport echilibrat între preţ şi calitate, prin introducerea unor criterii noi de atribuire care pun mai mult accent pe aspectele legate de mediu, de inovaţii şi pe cele sociale.